Conform celei de-a doua editii a studiului „Tendinte si provocari in marketing in 2022” realizat de compania de consultanta de business Valoria in colaborare cu agentia de publicitate Mind Shop, in prezent 79% dintre companii pun pe primul loc in preocuparile lor generarea eficienta a rezultatelor, iar 75% au ca provocare executarea strategiilor multicanal (omnichannel).

Viteza aparitiei unor noi reglementari, a digitalizarii autoritatilor fiscale, transparenta din ce in ce mai mare impusa companiilor, materializata atat printr-un numar de raportari in crestere, cat si printr-un nivel crescut de detaliu al informatiilor cerute, progresele tehnologiei sunt principalii factori care duc la redefinirea modului in care functioneaza departamentele fiscale ale companiilor si tot atatea elemente de atentie pentru companii. Aceasta ar fi, pe scurt, concluzia prezentarilor realizate de specialistii EY in cadrul Conferintei sale anuale fiscale. Dar, in ciuda dificultatilor cu care s-au confruntat si se vor confrunta agentii economici, acestia dau dovada de rezilienta: in jur de 60% dintre companii anticipeaza o cifra de afaceri in crestere pentru 2022, cum releva datele unui studiu EY, realizat in preambulul Conferintei.

Multinationalele trebuie sa fie pregatite: Romania, prin vocea ministrului sau de Finante, Adrian Caciu, incepe pregatirile pentru implementarea, chiar de la 1 ianuarie 2023, a Directivei privind nivelul minim de impozitare. Cum costurile administrative si de conformare la introducerea impozitului minim global pe profit (GloBE) vor fi minime, asa cum da asigurari Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), unde va trebui sa lucreze cu adevarat Guvernul va fi la adaptarea legislatiei, astfel incat sa ia in calcul toate situatiile specifice si sa pregateasca  norme clare, care sa asigure o aplicare usoara a Directivei europene.

In utimii doi ani companiile s-au adaptat in mare masura – si adesea cu succes – la noile moduri si conditii de lucru. Liderii de business au adoptat digitalizarea, telemunca, au reorganizat procesele si lanturile de aprovizionare, au controlat costurile si au stat cat mai aproape de oameni. Adica au facut ce era necesar. Sunt masurile luate suficiente pentru ce urmeaza in 2022? Aceasta este intrebarea la care incearca sa raspunda echipele de management acum.

Nevoia tot mai acuta de bani pentru finantarea deficitelor generate de pandemie impinge Guvernele lumii sa introduca noi impozite sau sa le creasca pe cele existente. Inclusiv Comisia Europeana a anuntat ca are in vedere implementarea a trei noi taxe, de la care asteapta in perioada 2023-2030 venituri suplimentare de aproape 17 miliarde de euro, pentru sustinerea programului NextGeneration. Daca in vreo tara se mai vorbeste despre facilitati de natura fiscala, acestea sunt acordate doar investitorilor sau direct indivizilor. Inclusiv China, tara cu cea mai mare crestere economica in ciuda crizei, vorbeste despre consolidare fiscala. Cum ar putea arata 2022 din punct de vedere fiscal pentru Romania?

Increderea directorilor generali in perspectivele de crestere a economiei mondiale a atins la nivel global un nou nivel record al ultimilor zece ani, arata rezultatele celei de-a 25-a editie a sondajului PwC CEO Survey. Astfel, 77% dintre respondenti estimeaza ca evolutia economiei globale se va imbunatati in 2022 fata de anul trecut.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 130, emisa la finele anului trecut, prevedea, alaturi de multe altele, si reducerea la 5% a cotei de TVA pentru livrarea energiei termice in sezonul rece, incepand chiar cu 1 ianuarie 2022. Masura era destinata protejarii anumitor categorii de consumatori - populatie, spitale publice si private, organizatii non-guvernamentale, lacase de cult si furnizori de servicii sociale. Daca vestea a fost binevenita pentru consumatorii protejati, furnizorilor in schimb le-a generat o problema serioasa, intrucat prevederea nu clarifica momentul sau chiar modul in care furnizorii pot aplica cota redusa, punand sub semnul intrebarii implementarea masurii de protectie.

Cand auzim astazi cuvantul „agil” si modul in care este utilizat in organizatii, ne gandim, in general, la viteza in a livra munca pe care o facem. Este una dintre cele mai populare abordari pentru companiile care vor sa faca lucrurile rapid si sa fie mai adaptabile.

Pentru multi oameni, agil inseamna doar lucrul in echipa pentru a finaliza munca usor si repede. Acest lucru s-ar putea sa se intample deja in unele parti ale companiei. A avea cateva echipe „care lucreaza intr-un mod agil” poate facilita viteza in conditiile potrivite, dar realizarea acestui lucru la scara intregii companii este foarte diferita.

Comisia Europeana pregateste o noua Directiva care va reglementa activitatea platformelor online care lucreaza cu liber-profesionisti. Cresterea de aproximativ 500%, din ultimii cinci ani, a veniturilor din aplicatiile online de ride-sharing si livrare la domiciliu existente in Uniunea Europeana, pana la 28 miliarde EUR in 2021, dar si faptul ca 90% dintre platformele digitale active in aceasta regiune le clasifica pe cele 28 de milioane de persoane care lucreaza prin intermediul lor ca liber-profesionisti au determinat Comisia Europeana sa emita o propunere de Directiva, care sa lamureasca statutul acestor lucratori. In urma analizei relatiei lor reale cu platformele de lucru, e posibil ca anumite persoane sa fie recalificate in angajati. In felul acesta, statele membre vor beneficia de venituri bugetare mai mari, prin colectarea impozitelor si contributiilor sociale. Ce efecte ar putea avea implementarea Directivei in Romania asupra unui astfel de model de business?

Adoptata la final de decembrie, Ordonanta Guvernului nr. 130/2021 a marcat introducerea unui numar semnificativ de masuri legislative importante fiscal-bugetare despre care s-a scris si vorbit destul de mult. Am remarcat insa ca - in mod nemeritat, poate - una dintre modificari a trecut total neobservata: prelungirea efectelor juridice a anularii obligatiilor bugetare accesorii pana la data de 30 iunie 2022. Incercam sa descifram de ce s-a intamplat acest lucru si, mai ales sa anticipam, ce perspective ar putea aduce aceasta modificare legislativa in anul urmator. Astfel, Ordonanta 130/2021 pare sa intareasca un trend din ultimii doi ani in care Statul Roman, in contextul dificultatilor financiare generate de pandemia Covid, mai acorda o sansa contribuabililor sai pentru a-si achita debitele fiscale principale restante si a beneficia de anularea obligatiilor fiscale accesorii.

Guvernul a rezolvat problema tichetelor cadou, care trena de mai multi ani, intr-un mod neasteptat: interzice acordarea acestora in orice alt scop decat cel social, altor persoane decat angajatilor proprii.

Palatul Victoria a stabilit insa doar ce se va intampla de acum inainte si nu a adus lamuriri suplimentare asupra tratamentului fiscal al tichetelor cadou deja acordate de catre companii angajatilor partenerilor de afaceri. Ultima modificare fiscala privind tichetele cadou a fost cea de la sfarsitul anului trecut, cand, tot in luna decembrie, au fost introduse in legislatia fiscala prevederi specifice legate de tratamentul avantajelor in bani si/sau in natura primite de la terti – tocmai in ideea de a acoperi in special situatia tichetelor cadou acordate angajatilor partenerilor de afaceri.