Recuperarea profitabilitatii este o misiune dificila pentru companiile din sectoarele afectate de criza. Adica cele mai multe. Contextul este foarte diferit acum si prin urmare nici ipotezele sau principiile de lucru nu mai sunt similare perioadei pre-pandemice. Reformularea agendei strategice se impune. Dar nu ca o revenire la ce a fost inainte, ci ca o fundatie solida pe care sa construiesti valoare. Aceasta strategie trebuie sa contina insa tot cele trei elemente esentiale: incredere, tehnologie si oameni.

2022 are toate sansele sa fie unul ”istoric” pentru taxele indirecte, cu precadere in sfera taxei pe valoarea adaugata (TVA). Astfel, anul acesta pare sa fie unul in care Guvernele si autoritatile fiscale isi propun sa recupereze timpul pierdut si sa implementeze cele mai bune practici privind imbunatatirea nivelului de colectare a TVA. Cel mai recent exemplu: Comisia Europeana a lansat un proces de consultare publica, ce este asteptat sa se concretizeze cu un proiect de propunere legislativa in legatura cu initiativa sa ”TVA in era digitala”. Acesta ar urma, pe de o parte sa creasca transparenta in raportarea digitala – prin facturarea electronica, dar si sa extinda inregistrarea unica in scop de TVA. Pana la urma, importanta impozitelor indirecte pentru guverne continua sa creasca, ritmul digitalizarii prinde viteza, deficitele accelereaza, la fel trebuie sa se intample si cu colectarea. La ce sa fie atente companiile in 2022 in privinta TVA?

Companiile au raspuns in moduri diferite la criza. Multe au fost nevoite sa automatizeze modul in care lucreaza cu clientii pentru a atenua riscurile generate de pandemie. Alte companii au trecut la procesele digitale pentru a le facilita angajatilor sa lucreze la distanta. Restrictiile au dus la intreruperi in lantul de aprovizionare si au implicat ajustari ale relatiilor cu furnizorii. Iata de ce acum multe companii fac tranzactii si iau decizii practic in timp real, ceea ce necesita, de asemenea, ca aceste organizatii sa gestioneze riscurile si sa valorifice oportunitatile cu viteza, acuratete si eficienta. Avand in vedere schimbarile accelerate din ultimii doi ani, auditorii din era digitala de astazi trebuie, de asemenea, sa adopte o mentalitate digitala.

Anul 2022 a inceput cu vesti bune pentru piata imobiliara din Romania. Cota de TVA de 5% se aplica din acest an si pentru locuintele mai scumpe de 450.000 lei, plafonul fiind majorat la 700.000 lei. Pentru a putea beneficia de noul plafon, insa, a fost introdusa o noua conditie: cota redusa de TVA se va aplica pentru o singura achizitie in acest interval de pret, in timp ce, in cazul locuintelor mai ieftine de 450.000 lei, se pot efectua mai multe achizitii cu cota de 5%. In cazul cresterii cererii pentru apartamentele situate in noul plafon de TVA, ar putea aparea usoare cresteri de pret. Dar nu ne asteptam, totusi, sa depaseasca noul plafon (dincolo de care ar interveni din nou aplicarea cotei standard de TVA, fapt care ar putea duce la scaderea cererii).

Digitalizarea este fenomenul care afecteaza companiile decisiv. Digitalul nu este o tehnologie sau o solutie anume, ci este pur si simplu un cuvant care descrie lumea noastra de azi. Progresele tehnologice au estompat liniile dintre lumea fizica si lumea virtuala, si ofera noi cai pentru companii pentru a crea valoare. Viteza si flexibilitatea au devenit factori de valoare pentru companii si au un impact fundamental asupra modelului de operare al companiilor. In acest context agilitatea se evidentiaza ca modalitate de lucru in echipa ce permite companiilor sa-si creasca profitabilitatea cu 60%, sa-si reduca costurile cu 30%, iar 93% dintre companiile care au adoptat modul de lucru agil inainte de pandemie au avut rezultate superioare celor care nu au facut-o.

IMM-urile romanesti au fost afectate diferit de pandemia de coronavirus. Exista companii care trec prin momente dificile, dar cu siguranta sunt si firme care au venituri in crestere si se bucura de schimbarile pozitive care vin odata cu situatia creata.

Multe companii se gandesc la continuitatea afacerii, in care echipele raman unite fie ca lucreaza de acasa, de la birou sau hibrid. Pentru ca firmele sa aiba succes in noul mod de lucru si de a continua afacerile in pandemie, ele trebuie sa se transforme si sa includa si asistenti virtuali, sa fie pregatite sa imbratiseze digitalizarea proceselor si a finantelor, in timp real.

Peste 6 miliarde de euro vor fi disponibili doar anul acesta prin Planul National de Redresare si Rezilienta, finantare oferita prin Mecanismul de redresare si rezilienta, ce va sprijini implementarea pana in 2026 a unor reforme si investitii cruciale in domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructura, sanatate, administratie publica, digitalizare). Datorita naturii sale exceptionale, implementarea mecanismului va urma proceduri speciale, iar fondurile vor fi platite direct Romaniei pe baza progreselor inregistrate in aplicarea PNRR-ului. Si statul va sprijini si incuraja investitiile, indeosebi cele cu efect multiplicator ridicat in economie – 88,8 miliarde de lei in acest an. Dar, sa vedem care sunt principalele programe si mecanisme si cum pot fi ele accesate.

La patru ani si jumatate de la semnarea ei la Paris, Romania ratifica si ea Conventia multilaterala pentru implementarea in cadrul tratatelor fiscale a masurilor legate de prevenirea erodarii bazei impozabile si a transferului profiturilor. Documentul actioneaza ca un protocol ce vizeaza modificarea mai multor tratate fiscale, incercandu-se, astfel, crearea unui mecanism general si eficace prin care sa poata fi evitate renegocierile bilaterale ale tratatelor de evitare a dublei-impuneri. Dar, total inexplicabil, Romania a ales sa nu aplice prevederile Conventiei referitoare la arbitraj, cele la care contribuabilii pot apela atunci cand considera ca au fost impozitati contrar prevederilor unui tratat de catre jurisdictiile contractante, iar autoritatile fiscale statale nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil in acest sens. Ce efecte ar putea avea aceasta implementare incompleta asupra companiilor?

Agilitatea a aparut in 2001 ca reactie la abordarea traditionala din dezvoltarea software. Adeptii erau ghidati de convingerea ca aceasta abordare este centrata pe client si stimuleaza colaborarea in echipa.

In abordarea traditionala norma era sa stii ce vrei, cand vrei si sa ajustezi, de obicei in jos, bugetul. Centrarea pe client si nevoile acestuia ocupau un loc secund. In primul rand era vorba despre ”noi si ale noastre”.

Romania va avea posibilitatea sa reduca TVA la alimente la 0% cel tarziu anul viitor: in ce context?

Noul sistem de TVA care le va permite statelor membre posibilitatea de a reduce cota de TVA pana la 0% la anumite bunuri si servicii, printre care si alimentele, va fi adoptat in acest an si va putea fi transpus in legislatiile nationale, cel tarziu in 2023. Astfel, normele UE privind TVA urmeaza sa fie actualizate in prima parte din 2022, avand in vedere ca modificarile au fost adoptate de Consiliul ministrilor de finante ECOFIN si urmeaza sa fie adoptate de Parlamentul European.

Starea de alerta ce a urmat starii de urgenta a fost prelungita prin Hotarari de Guvern de mai multe ori in ultimul an si jumatate. O parte din aceste Hotarari, insa, au fost anulate in prima instanta si exista, in continuare, pe rolul instantelor de judecata, mai multe litigii care le contesta legalitatea. In acest context, apare intrebarea legitima: care va fi efectul anularii hotararilor de prelungire a starii de alerta asupra valabilitatii acestor acte administrative?