In august 2011, unul dintre cei mai influenti lideri din istoria afacerilor contemporane era obligat sa faca un pas inapoi. Steve Jobs parasea pozitia de CEO al Apple din cauza bolii. Putini oameni intruchipasera atat de complet rolul pe care il ocupau. Pentru milioane de oameni, Steve Jobs si Apple devenisera aproape sinonime.

Vindem ce nu mai folosim sau desfasuram o activitate economica? Vanzarea hainelor, accesoriilor, obiectelor pentru casa sau a altor bunuri personale a devenit mult mai accesibila odata cu dezvoltarea platformelor digitale, dar apare si intrebarea daca si cand acest demers poate capata o dimensiune de business.

Managerii nu iau intotdeauna decizii gresite pentru ca le lipsesc informatiile sau competentele. Uneori, problema este modul in care interpreteaza realitatea, mai ales sub presiune. 

Biasurile cognitive influenteaza evaluarea riscurilor, alegerea alternativelor si reactiile in situatii dificile. Desi aceste mecanisme sunt cunoscute, simpla lor intelegere nu garanteaza decizii mai bune.

Perceptia multor antreprenori care se gandesc la un exit este aceea ca performantele companiei vor asigura succesul unei tranzactii. Este din ce in ce mai evident ca factorul diferentiator intr-o tranzactie nu mai este exclusiv performanta companiei, desi ramane extrem de important, ci mai degraba gradul in care managementul este pregatit sa explice, sa sustina si sa dovedeasca aceasta performanta.

Dupa efortul initial de implementare a raportarilor digitale, multe companii nu au facut inca pasul urmator: sa foloseasca datele raportate pentru a-si testa propriile vulnerabilitati fiscale. Potrivit celui mai recent sondaj EY Romania, „Preturi de transfer, TVA si inspectii fiscale digitale”, derulat in octombrie 2026 in randul reprezentantilor mediului de afaceri, 71% dintre respondenti nu au efectuat inca un exercitiu de pregatire pentru o inspectie fiscala bazata pe datele SAF-T.

In multe organizatii, functiunea financiar-contabila ajunge sa depinda intr-o masura semnificativa de experienta si cunostintele unei singure persoane: contabilul-sef. Atat timp cat activitatea se desfasoara normal, aceasta dependenta poate trece neobservata. Insa atunci cand persoana respectiva schimba rolul, pleaca din companie sau este indisponibila pentru o perioada mai lunga, organizatia poate descoperi cat de vulnerabile sunt unele procese esentiale.

Ajustarea fiscala trebuie sa continue in anii urmatori pentru ca deficitul sa ajunga la 3% din PIB in 2031, insa spatiul pentru noi majorari de taxe este tot mai redus. Cresterea fiscalitatii din ultimul an a pus presiune pe companii si populatie, iar economia resimte efectele, cu o crestere estimata la doar 0,7% anul acesta. Romania trebuie, asadar, sa gaseasca un mix care sa permita continuarea consolidarii fiscale fara sa fragilizeze si mai mult cresterea economica.

Companiile private din Romania participante la studiul PwC PayWell 2026 estimeaza o crestere medie de 5,65% a salariilor de baza in 2027, dupa majorari de 6,67% in 2026 si de 7,47% in 2025. Datele indica astfel o continuare a incetinirii ritmului de crestere a salariilor.

La prima vedere, Raportul de activitate ANAF pentru semestrul 1 2026 indica progrese in procesul de modernizare privind analiza preturilor de transfer: ordine aliniate standardelor OCDE, baze de date specializate, sute de analize BEPS si zeci de mii de schimburi de informatii. O lectura atenta arata insa o imagine ceva mai nuantata. Capacitatea de analiza a administratiei fiscale pare sa se consolideze, insa raportul ofera informatii limitate despre utilizarea concreta a datelor si rezultatele analizelor. Pentru grupurile multinationale, accesul extins al ANAF la informatii face cu atat mai importanta coerenta si fundamentarea documentatiei fiscale.

Exista echipe care livreaza rezultate bune in perioade dificile si echipe care livreaza rezultate bune cu pretul epuizarii oamenilor. La suprafata, diferenta poate fi greu de observat. Ambele isi ating obiectivele, participa la sedinte, raspund mesajelor si rezolva probleme.

Pentru multe companii, riscul nu incepe in fabrica, pe santier sau la locul de munca, ci cu mult inainte, in procesul de recrutare. Pe masura ce standardele ESG, cerintele de „due diligence” si responsabilitatea pentru intregul lant de furnizori devin mai stricte, organizatiile trebuie sa priveasca obligatoriu dincolo de contractul semnat cu agentia de recrutare. O reclamatie privind taxe ilegale, informatii inselatoare sau conditii diferite fata de cele promise poate declansa investigatii, litigii si costuri reputationale pe care nu si le doreste nimeni. Ce e de facut?