Au mai ramas doar cateva zile pana la termenul de depunere al Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, prilej pentru a analiza cateva aspecte.

Declaratia unica se depune, in general, de catre contribuabilii care si anterior de 1 ianuarie 2018 completau Declaratia privind veniturile realizate din Romania – Formularul 200, respectiv Declaratia privind veniturile realizate din strainatate – Formularul 201.

Ultimii ani au consemnat o amplificare a nevoii de transparenta in mediul de business din Romania. Actionari, factori interesati si terte parti si-au exprimat din ce in ce mai mult dorinta de a spori, mai ales, transparenta informatiilor nefinanciare. Aceste evolutii se reflecta, partial, in noua legislatie UE, in reglementarile privind cerintele de informare nefinanciara al entitatilor de interesul public si Directiva privind drepturile actionarilor.

Din perspectiva factorilor interesati, informatiile credibile privind structurile guvernantei, functiile si procesele unei companii au devenit o zona de interes major in acest context. Acest lucru nu constituie doar baza pentru o gestionare si monitorizare adecvata a companiilor (private sau de stat), dar si un puternic indicator ca acestea sunt expuse unui mediu dinamic si complex intr-o realitate in evolutie rapida.

Daca am intreba conducerea unei companii despre rolul managementului performantei in generarea implicarii si motivarea angajatilor se pare ca multi ar recunoaste rolul important al acestuia. Cel putin asa indica un studiu international care arata ca 75% dintre directorii de HR si managerii companiilor cred ca managementul performantei are impact maxim in motivarea angajatilor. Intrebarea care se impune este: ce reprezinta un sistem eficient de evaluare a performantei?

Volatilitatea mediului de afaceri este transformatoare

Multiplii factori de transformare a mediului de business schimba companiile. Acestea sunt obligate sa anticipeze schimbarile care le afecteaza, de la inovatia tehnologica si modelele de business disruptive, la cresterea competitiei si lipsa resursei umane.

Cunoastem ca Romania este tara cu una dintre cele mai rapide conexiuni la Internet, stim ca specialisti romani sunt foarte buni in tehnologia informatiilor si ca ponderea industriei de IT&C in PIB-ul Romaniei concureaza cu productia industriala.

Si totusi cand inventariem factorii care conduc la aceasta dezvoltare a industriei de IT&C din Romania regasim putine startup-uri
si companii antreprenoriale in tehnologie. Putine, prin comparatie cu tarile baltice si central europene.

Conform studiului Dinamica domeniului de CSR in Romania, realizat in anul 2018 de CSRMedia.ro in colaborare cu firma de consultanta Valoria, 78% dintre companiile respondente definesc responsabilitatea sociala ca implicare in comunitate, 63% o considera ca fiind o strategie sustenabila de afaceri, iar tot 63% o vad centrata pe etica in afaceri.

Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila defineste responsabilitatea sociala corporativa (CSR) drept "angajamentul continuu al companiilor de a se comporta etic si de a contribui la dezvoltarea economica, imbunatatind in acelasi timp calitatea vietii angajatilor si a familiilor acestora, precum si a comunitatii locale si a societatii in general".

Recent, un studiu al Master Card numit Index of Women Entrepreneurs ne anunta ca Romania este pe locul 9 in clasamentul tarilor cu cel mai ridicat procent al afacerilor detinute de femei. Tinand cont ca la editia precedenta a aceluiasi studiu Romania era pe locul 13, putem vorbi despre un progres. Cu toate acestea perceptia generala despre mediul antrepenorial feminin este afectata de prejudecati si prefabricate mentale.

In multe tari din lume prejudecatile culturale de gen pot bloca semnificativ dezvoltarea afacerilor fondate de femei si le impiedica pe acestea sa-si valorifice pontentialul de business. De la dificultatea accesului la capital la provocarea de a dezvolta relatii de afaceri bazate pe incredere, femeile fac afaceri intr-o lume inca impregnata de valori masculine.

• In Romania, procentul celor care au la dispozitie un fond de capital de risc intern este de doar 15%, jumatate din procentul inregistrat la nivel global, iar 5% finanteaza start-up-uri inovatoare din acest fond

• 17% dintre companiile intervievate cauta noi surse de venituri, iar 21% doresc sa dezvolte parteneriate in afara industriei

• 10% dintre companiile respondente au echipe dedicate monitorizarii tendintelor disruptive si in doar 18% angajatii isi pot aloca timp pentru a inova

Sistemele de evalue a performantei au fost aduse in Romania de companiile multinationale. Bunele practici ale acestor companii au transformat modul in care se deruleaza multe procese de business in mare parte a mediului privat autohton. Impactul a fost si este in principal unul pozitiv si formator. Deoarece sistemele de evaluare a performantei sunt in plin proces de schimbare acum, am ales acest subiect despre viitorul acestora. Cu ajutorul tehnologiei si sub presiunea schimbarilor generationale, evolutia acestor sisteme face parte din peisajul transformarilor pe care il vedem in mediul de afaceri global si local.

Indiferent de sectorul de activitate sau modelul de afaceri al companiei, cresterea continua necesita excelenta in vanzari si o echipa care se imbunatateste in mod constant. Oamenii de vanzari cu performante superioare au abilitatile necesare pentru a se adapta rapid la cerintele pietei si la schimbarea comportamentelor consumatorilor. Dar este nevoie de mai mult decat metode si tehnici de vanzare. Excelenta in vanzari necesita, de asemenea, o intelegere profunda a culturii, proceselor si evolutiei companiei.

Care sunt vanzarile cel mai dificil de realizat, cele B2C sau cele B2B? Desigur ambele, atunci cand organizatia nu are resurse, nu are o strategie de vanzari si nu intelege care sunt factorii care conduc la excelenta in acest domeniu. De aceea, avand in vedere experienta mea de peste 15 ani in vanzarile B2B, voi prezenta in acest articol cele 6 practici care pot conduce la excelenta in vanzarile B2B.

Frauda in domeniul TVA se afla in ultimii ani pe lista de prioritati a Comisiei Europene si a Romaniei care se afla in vizorul Europei cu un deficit de colectare a TVA de aproximativ 37%, conform celui mai recent studiu al Comisiei Europene bazat pe rezultatele anului 2015.

Desi deficitul de TVA nu masoara doar fraudele, ci diferenta dintre incasarile teoretice de TVA care ar putea fi colectate aplicat consumului fata de incasarile efective de TVA, totusi, o mare parte din deficit se presupune ca provide din frauda. Drept dovada in ultimii ani in Romania, masurile legislative anti-evaziune in domeniul TVA s-au inmultit, unele fiind mai contestate decat altele: formularul 088 eliminat intre timp, modificarea declaratiei 394, anularea codului de TVA, taxarea inversa, plata defalcata a TVA etc., reguli mai stricte anti-abuz.

La inceputul acestei lunii a fost lansat studiul Barometrul digitalizarii in companiile din Romania. Pe fondul aprinselor dezbateri de pe scena publica ecoul acestei a doua editii a studiului nu s-a distins usor. Cu toate acestea studiul aduce in atentie evolutia implementarii digitalizarii in randul companiilor, capitol la care Romania este pe ultimul loc in clasamentul realizat de Comisia Europeana. Asadar un subiect important care, cu atat mai mult merita adus in atentie, cu cat acest studiu da perspectiva comparativa din 2017 si 2018 a nivelului digitalizarii in companiile din Romania.