Studentii de astazi formeaza un grup mult mai eterogen decat cei de acum 15 sau 20 de ani, cand majoritatea managerilor din firmele din Romania au trecut prin universitati. Si lumea de azi este mai pestrita, mai incerta si mai dificil de interpretat. Cu toate acestea, dupa multi ani de experienta si interactiune cu piata si forta de munca si cu o privire de ansamblu asupra tendintelor globale, se poate gasi firul Ariadnei pentru viitorul studentilor de astazi. Si nu voi aminti inteligenta artificiala, roboti sau data analytics, ci mai degraba ce poate diferentia individul in contextul erei digitale, ce anume poate forma un student de azi pentru maine, indiferent daca alege sa fie angajat al unei companii sau antreprenor.

• Peste doua treimi dintre respondentii din generatia Z spun ca li se pare mai importanta cultivarea unei curiozitati vii si a unei minti deschise la nou decat formarea unui anume set de abilitati.

Cand vine vorba de esec, Generatiei Z nu ii este teama sa il accepte. De fapt, peste 80% dintre reprezentantii Generatiei Z considera ca acceptarea esecului in cadrul unui proiect ii ajuta sa fie mai inovatori, iar 17% cred ca esecul ii face sa accepte mai usor riscuri noi, conform unui recent studiu EY derulat in randul a 1400 de persoane din Generatia Z, realizat la cea de a 22-a editie a evenimentului anual  EY „International Intern Leadership Conference” (IILC).

Anul trecut pe locul 62, anul acesta pe locul 68, Romania pierde din competitivitatea economica la nivel mondial. Asa arata, pentru tara noastra, indicele de competitivitate globala realizat de World Economic Forum. Deoarece obisnuim sa ne comparam foarte des cu tarile din regiune, merita spus, in acesta privinta, ca Bulgaria este pe locul 49, in crestere de pe locul 50, Cehia se mentine pe locul 31, Polonia scade de pe locul 36 pe locul 39, Turcia creste usor de pe locul 55 pe locul 53, Slovacia creste de pe locul 65 pe locul 59 si Ungaria creste de pe locul 69 pe locul 60.

De ce sa ne intereseze un astfel de indice? Pentru ca masoara factorii de crestere si de prosperitate pe termen lung. Ajuta decidentii politicilor publice sa identifice provocarile pe care sa le depaseasca si punctele forte pe care sa le consolideze atunci cand concep strategiile de crestere economica a tarii.

Clientul generic de astazi se misca in coordonatele tehnologiei si vrea ca experienta rezultata sa-i satisfaca nevoile la un nivel superior. In mod specific clientul care are nevoie de servicii profesionale nu vrea doar o companie care sa-i ofere servicii de calitate, ci vrea sa primeasca o experienta excelenta si rezultate.

Deoarece serviciile profesionale sunt intangibile, provocarile companiilor in relatia cu clientul, printre altele, sunt urmatoarele: explicarea solutiei oferite si rolul benefic al acesteia, masurarea nivelului de satisfactie a clientului, retentia si fidelizarea acestuia, asigurarea calitatii superioarea a serviciilor si cresterea expertizei consultantilor din echipa.

Conform studiului „Tendinte si provocari in HR 2018” realizat de Valoria in colaborare cu BusinessMark, 79% dintre companii spun ca cea mai importanta provocare strategica de la nivelul functiei de HR este mentinerea unui nivel ridicat de implicare a angajatilor. Pe locul al doilea se afla retentia angajatilor cu potential ridicat si a celor cu performante deosebite (61%), iar pe locul al treilea este crearea unei culturi organizationale care sa dea un avantaj competitiv companiei (54%).

Proiectul de modificare a Codului Fiscal pus in dezbatere publica de Ministerul Finantelor Publice ridica din ce in ce mai multe intrebari. Si nu doar in randul companiilor emitente, ci si intre angajatori si acceptatori.

Noile definitii si incadrari ce vor fi introduse prin textul de lege au impact asupra tratamentului de TVA si al biletelor de valoare (denumirea veche - tichete). Biletele de valoare (tichete de masa, tichete de vacanta, tichete de cresa, tichete cadou si tichete culturale) urmeaza a fi acordate in baza Legii 165/2018. Atat modificarea la Codul Fiscal in zona de TVA, cat si legea specifica ce reglementeaza utilizarea tipurilor de bilete de valoare (denumirea veche - tichete) vor fi aplicabile din 1 ianuarie 2019.

Conform celui mai recent studiu asupra colectarii taxei pe valoare adaugata (TVA), lansat de Comisia Europeana, neincasarea TVA a generat o pierdere de 6,13 miliarde EURO in anul 2016 pentru bugetul Romaniei. La nivelul UE, valoarea pierderilor de TVA s-a ridicat la 147,1 miliarde EURO, ceea ce reprezinta un deficit de incasare a TVA de 12,3%.

Toate cele 6 state din Europa Centrala si de Est (ECE), respectiv Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Romania, Estonia si Slovacia, s-au confruntat, in continuare, cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA, care variaza intre 7% in Estonia si 35,88% in Romania. In celelalte state ECE, nivelul deficitului de TVA a fost 13,33 in Ungaria, 14,19% in Republica Ceha, 20,80% in Polonia si 25,68% in Slovacia.

Primul studiu facut de John Ward in 1987 cu privire la continuitatea in domeniul afacerilor de familie, ramane unul de referinta in domeniu. Autorul a concluzionat pe baza unor analize si statistici amanuntite, ca afacerile de familie au o rata de supravietuire care poate parea dezamagitoare: 30% dintre acestea ajung in mainile celei de-a doua generatii in cadrul familiei, 13% trec la a treia generatie si numai 3% trec dincolo de aceasta. La o prima vedere, asta ar insemna ca averea facuta de prima generatie este risipita fie de catre aceasta, fie de urmatoarele doua generatii. Dupa care, ciclul vietii economice ar trebui sa se reia.

Lipsa unei viziuni pe termen lung, dorinta de a pastra un anumit status-quo, problemele personale, promovarea la conducerea afacerii a unor membrii ai familiei pe criterii emotionale in detrimentul meritocratiei, inexistenta sau ineficienta unui plan de succesiune, reprezinta doar cateva dintre motivele care conduc la esecul afacerilor de familie si confirma implacabilul raport 30/13/3.

Nu trebuie sa analizam prea detaliat activitatea bancilor din Romania pentru a remarca faptul ca, fara exceptii, toate planuiesc sau deja au in derulare proiecte de transformare digitala. Digitalizarea si valorificarea analizelor de date se afla pe agenda fiecarui comitet executiv. Practica EY, sustinuta si de studii independente, confirma ca proiectele reusite de transformare digitala duc la obtinerea de rezultate semnificativ mai bune.

Un bun exemplu in acest sens il constituie proiectele de automatizare a proceselor prin robotizare (RPA) implementate pentru clientii nostri, care au contribuit la reducerea in medie cu 50% a timpului necesar pentru realizarea proceselor; alt efect generat de digitizare este standardizarea proceselor, care vine la pachet cu rafinarea si structurarea datelor si, de asemenea, reducerea timpului de reactie la solicitarile primite de la clienti, ceea ce a avut ca rezultat o imbunatatire a experientei clientilor.

Clientul decide, managerii executa – asa pare sa arate acum relatia comerciala. Decidenti in cadrul companiei, managerii se ghideaza dupa feedback-ul clientului. Dezintermedierea pe care internetul si tehnologia au generat-o, dau putere de alegere clientilor, iar asimetria de informatii care era candva in avantajul companiilor a devenit nesemnificativa.

Deoarece centrarea pe client a companiilor din Romania depinde de strategia companiei, perspectiva managerilor generali asupra acestui subiect este una esentiala. Managerii generali decid asupra strategiei in timp ce managerii financiari gestioneaza resursele care sa sustina implementarea acesteia.

Fiecare organizatie are nevoie de echipe prin care sa obtina rezultate in mod predictibil, repetabil, scalabil si a caror generare sa aduca un sentiment de implinire membrilor echipei. Daca primele trei cerinte (predictibilitate, repetitivitate si scalabilitate) pot fi puse in practica cu ajutorul managerilor, cea de-a treia cerinta trece in teritoriul liderilor.

Chiar daca, atat actul de management cat si cel de conducere, sunt realizate prin comunicare, exista un ingredient care face diferenta in ambele situatii si care este esential pentru construirea echipelor performante. Care e acesta?