Exercitarea functiei de director general este complexa. Cu atat mai mult in aceasta perioada pandemica. Independent de industria in care activeaza compania condusa de un CEO, regasim sase elemente comune pentru indeplinirea rolului: realizarea strategiei, alinierea companiei, conducerea echipei de directori executivi, cooperarea cu consiliul de administratie, mijlocirea relatiei cu factorii implicati si gestionarea propriului timp si propriei energii. Fiecare dintre elemente are importanta lui in ecuatia reusitei mandatului de director general.

- 56% dintre respondenti considera ca organizatiile lor au ignorat procesele de securitate cibernetica pentru a putea implementa cerintele legate de telemunca
- 77% dintre respondenti avertizeaza in privinta cresterii numarului de atacuri cibernetice grave
- 39% cred ca bugetul organizatiei lor nu este adecvat pentru gestionarea noilor provocari

Marea majoritate (85%) a directorilor generali din Romania planifica cresteri ale investitiilor in transformarea digitala, in urmatorii trei ani, potrivit sondajului CEO Survey 2021, realizat de PwC Romania. Astfel, transformarea digitala urca pe primul loc in topul domeniilor pentru care executivii vor aloca mai multe fonduri.

Intrebati despre modul in care si-au schimbat intentiile de investitii ca urmare a crizei provocate de pandemie, directorii generali din Romania au mentionat in ordine, dupa transformarea digitala (85%), initiativele in vederea eficientizarii costurilor (83%), stilul de conducere - leadership si dezvoltarea talentelor (79%), securitatea cibernetica (76%).

Valoarea totala estimata a tranzactiilor de tip M&A a fost de 1,8 miliarde de euro, in primul semestru din 2021, pentru un numar de peste 80 de tranzactii anuntate, arata o analiza PwC Romania. Astfel, prima jumatate a anului 2021 confirma ca piata locala a fuziunilor si achizitiilor isi continua tendinta ascendenta reluata inca din a doua jumatate a anului trecut.

Pandemia ne-a dat ocazia descoperirii unor intrebari pe care doar situatiile limita le impun. Posibilitatea contactarii virusului a condus la crize existentiale. Ne-au cotropit intrebarile: Ce pot sa fac cu timpul pe care il mai am in cazul unei fatale contaminari? Ne-a fost stimulata recunostinta in cazul unui final fericit: Cum pot sa-mi aloc mai bine timpul si banii pentru cauze sustenabile la nivel personal si comunitar?

Alaturi de criza, cuvantul care este mereu repetat in prezentarea realitatii economice din 2021 este rezilienta. Avem rezilienta de categorie, a IMM-urilor la impactul COVID. Avem rezilienta de industrie, a companiilor din HORECA la masurile de restrictie. Si, in sfarsit, avem rezilienta de tara, prin Planul National de Redresare si Rezilienta la impactul general al pandemiei asupra economiei.

Cu alte cuvinte se intelege ca daca virusul e cauza crizei, rezilienta e antidotul acesteia. Si totusi, dincolo de concept sunt multe alte atribute care ajuta IMM-urile, HORECA sau Romania la nivel de rezilienta. Dintre acestea principalele 5 cele mai relevante pentru rezilienta unei companii sunt dupa cum urmeaza:

Mai putin de jumatate (46%) dintre directorii generali din Romania prevad o crestere a numarului de angajati in urmatoarele 12 luni, reiese din datele raportului PwC CEO Survey Romania 2021. Ponderea liderilor de companii care intentioneaza sa faca mai multe angajari a coborat, astfel, la minimul ultimilor sapte ani, dupa ce urcase la 61% in 2017 si se plafonase la 53% intre 2018 si 2020.

Intr-un orizont de timp mai indepartat, optimismul revine si 80% dintre directorii generali din Romania estimeaza ca vor avea mai multi salariati in urmatorii trei ani. Procentul este semnificativ peste nivelul din tarile Europei Centrale si de Est, unde circa doua treimi dintre respondenti impartasesc aceeasi opinie.

Un impozit global pe profit la o rata ”minima” de 15%, asa cum s-au angajat recent 132 de state membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), ar aduce venituri suplimentare de peste 150 de miliarde de dolari anual guvernelor din intreaga lume. Acest lucru ar genera mai multi bani pentru state, care nu ar veni, insa, singuri, ci insotiti de incertitudini si potentiale riscuri. Doar ca, asa cum o arata cele mai recente declaratii, ”reforma fiscala a secolului”, cum a fost numita aceasta masura, ar putea insemna, in primul rand, ca sumele mari vor reveni in continuare celor mai puternici, intr-un moment in care tarile mici se vad oricum deposedate de bani, prin structurile si schemele de profit existente in paradisurile fiscale. In al doilea rand, se traduce prin cresterea poverii fiscale pentru investitii peste tot in lume. Cu alte cuvinte, da, noua politica limiteaza puterea paradisurilor fiscale, dar va reusi ea sa construiasca echitatea fiscala, asa cum clameaza? Va grabi redresarea economica globala?

• In majoritatea sectoarelor din Romania, randamentele asteptate de investitori nu au prezentat fluctuatii semnificative in cel de-al doilea trimestru din 2021, comparativ cu prima parte a anului

Costul capitalului a urmat o evolutie relativ stabila in cel de-al doilea trimestru al anului 2021, dupa tendinta usor crescatoare inregistrata in prima parte a anului, conform analizei sectoriale EY Romania.

Foarte des se intampla, in special in conversatii informale, ca diversi reprezentanti ai companiilor sa spuna ca nu prea au de unde promova lideri din interiorul organizatiilor lor. Cel mai des invocat motiv este acela ca nu exista angajati performanti pregatiti pentru prelua o astfel de misiune. Cand totusi identifica persoane cu abilitati de conducere, acestia raspund ca nu-si doresc sa fie lideri. Cu cat mai putin organizat este procesul de succesiune la conducere, cu atat mai apasat companiile il invoca.

Mai important decat toate instrumentele si platformele care exista sunt modalitatile in care companiile pot utiliza retelele sociale (social media) pentru a creste eficienta programelor de marketing, pentru a genera oportunitati de marketing noi si relevante, pentru a-si servi si a-si intelege clientii mai bine si pentru a deveni parteneri mai valorosi.