Transformarile tehnologice (ca element primordial), laolalta cu presiunea venita din necesitatea alinierii la noi raportari obligatorii sau din obligativitatea aplicarii unor standarde IFRS au accelerat digitalizarea institutiilor financiare in anul ce a trecut. Schimbarile s-au intamplat pe masura ce angajatii au fost fortati de pandemie sa adopte munca la distanta, iar legatura cu clientii s-a pastrat preponderent prin intermediul canalelor digitale.

Noua din zece angajati isi doresc flexibilitate in alegerea locului de unde muncesc si a programului de munca. Daca ar putea opta, peste jumatate (54%) dintre respondentii angajati ar alege un programul de lucru flexibil, in timp ce pentru 40% ar prima flexibilitatea in privinta locului din care muncesc, conform studiului EY „Work Reimagined Employee Survey. Aceasta cercetare, una dintre cele mai extinse din lume pe aceasta tema, a sondat opiniile a peste 16.000 de angajati din multiple domenii si cu diverse pozitii, provenind din 16 tari. Studiul isi propune sa exploreze atitudinea si experientele angajatilor in ceea ce priveste munca pe durata pandemiei si in „noua normalitate”.

Trecerea strategiei de la teorie la practica nu este o sarcina usoara. Acest demers cere contrast, creativitate, constrangere, context. Contrast ca sa identifici si sa testezi ipotezele pe care se sustine transformarea. Creativitate ca sa conectezi produsele si/sau serviciile aparent disparate si sa pivotezi spre noi modelele de business cu succes. Constrangeri ca sa stii care sunt limitele si cum sa le convertesti in puncte tari. Context descris de similaritatea provocarilor depasite in contexte diferite din care sa-ti iei abordari care au functionat.

Este pentru mediul de afaceri anul 2021 o binecuvantare sau un blestem? Un fiscalist ar spune: ”depinde de masurile de sustinere decise de guvern”. Un macro-economist ar spune: ”depinde de abordarea deficitelor si de investitii”. Un antreprenor ar spune: ”depinde de agilitatea companiilor de a se transforma digital, de a lansa noi produse sau servicii si de a intra pe noi piete”.

Directorii financiari au adesea responsabilitati diverse, care se pot insirui pe o lista lunga. Desi rolul lor principal este sa protejeze valoarea companiei, ei pot juca, de asemenea, un rol important in optimizarea si cresterea valorii acesteia. Cu toate acestea, s-a consacrat ca, mai ales prin raportarea financiara, mai ales unul dintre aceste posibile roluri sa fie asumat de catre directorii financiari: protejarea valorii.

La 31 ianuarie, termenul de raportare a aranjamentelor transfrontaliere derulate in perioada 1 iulie - 31 decembrie 2020 realizate cu scopul de a obtine un avantaj fiscal a expirat. De asemenea, 28 februarie a fost termenul final pentru raportarea aranjamentelor ”istorice”, din perioada 25 iunie 2018 - 30 iunie 2020. Potrivit unei comunicari a Camerei Consultantilor Fiscali, Fiscul a primit doar 400 de raportari ale tranzactiilor transfrontaliere pana la finele lui martie. Aparent este un numar mic, insa, momentan, nu sunt disponibile informatii suficiente astfel incat sa putem compara cu ce s-a raportat in alte state europene. De asemenea, acest numar nu foarte mare ar putea ajuta autoritatile fiscale la stabilirea unei strategii de control orientata catre companiile care au avut tranzactii raportabile.

Conform studiului „Tendinte si provocari in marketing in 2021” realizat de compania de consultanta de business Valoria in colaborare cu agentia de publicitate Mind Shop, in prezent 77% dintre companii pun pe primul loc in preocuparile lor intelegerea noilor preferinte de cumparare ale clientilor, iar 71% au ca provocare generarea de rezultate cu bugete de marketing reduse.

Premisa

In ultimii ani ne-am confruntat – la inceput mai rar iar apoi cu o frecventa din ce in ce mai ridicata, cu situatii in care fie un contribuabil a fost impozitat in doua state distincte, fie aceeasi tranzactie a fost supusa impozitarii in doua state prin impozitarea fiecareia din persoanele juridice care au efectuat-o.

Intr-un mediu economic tot mai complicat de pandemie, agilitatea este una dintre solutiile salvatoare. Predictibilitatea mediului stabil a disparut. Abordarea agila ii ia locul. Adica o abordare adaptata la contextul schimbator, de rapida dezvoltare si testare a solutiilor care sunt ulterior integrate unui tot coerent.

In 2020, doar 19% dintre companiile multinationale respondente in cadrul celui mai recent sondaj EY Romania pe teme de preturi de transfer au raportat ca au revizuit politica de preturi de transfer – adica au modificat marja de profit tinta, costurile considerate sau alte aspecte ale metodologiei de stabilire a preturilor, desi mai bine de jumatate (52%) au raportat ca pandemia a avut efecte negative asupra cifrei de afaceri sau asupra rezultatului operational. Cele mai multe (81%) nu au ajustat principiile de calcul ale preturilor aplicate tranzactiilor cu societati afiliate ale companiilor din Romania. In majoritatea cazurilor insa, nici revizuirea nu a fost formalizata in scris intre parti cum ar fi fost de asteptat, pentru a putea sustine mai departe aceste modificari in cadrul unei inspectii de preturi de transfer.

Incurajarea conformarii si digitalizarea ar putea fi raspunsul la demersurile administratiei fiscale de a obtine cu adevarat rezultate. Cel putin aceasta pare sa fie concluzia daca ne uitam la incasarile realizate in urma masurilor de amnistie sau la bonificatiile acordate pentru stimularea platii. Concluzia este sustinuta si de cifre - un studiu EY Romania vorbeste despre un minim istoric de 8% la diferenta dintre procentul de conformare la declarare si cel de conformare la plata in 2019, anul unei amnistii. Prin digitalizare, Fiscul spera sa scada deficitul fiscal la TVA cu 10% pana in 2024 si sa creasca cu 2,5% ponderea veniturilor colectate, asa cum se arata in strategia publica a ANAF. Totusi, in afara amnistiilor fiscale si a bonificatiilor, ce se mai poate face pentru intarirea colectarii?