Contrafacerea este un fenomen din ce in ce mai raspandit in cadrul UE, in detrimentul atat al cetatenilor sai, cat si al titularilor de drepturi de proprietate intelectuala. Pentru a pune acest lucru in perspectiva, bunurile contrafacute si piratate in statele membre au o valoare estimata de aproximativ 119 miliarde EUR, reprezentand aproape 5,8% din toate importurile.

Desi exista instrumente juridice pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuala („DPI"), contrafacerea a devenit tot mai creativa si necesita abordari noi.

Impactul economic si nu numai

O analiza granulara a datelor ne arata ca industria confectiilor a suferit o pierdere anuala a vanzarilor de aproximativ 12 miliarde EUR (i.e. 5,2% din cifra de afaceri totala a sectorului), urmata de industria produselor cosmetice cu 3 miliarde EUR si de industria jucariilor cu 1 miliard EUR. Astfel, doar in aceste trei sectoare de piata exista pierderi totale cumulate de aproximativ 16 miliarde EUR si 200.000 de locuri de munca, conform raportului „Impactul economic al contrafacerii in sectoarele confectiilor, produselor cosmetice si jucariilor in UE", publicat in ianuarie 2024 de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuala (EUIPO). 

Acestea fiind spuse, atunci cand sunt intrebati despre contrafacere, oamenii presupun adesea ca aceasta afecteaza doar articolele de imbracaminte sau cosmeticele. In realitate, fenomenul este mult mai raspandit, extinzandu-se la produse alimentare si bauturi, ceea ce se traduce prin pierderi de venituri de aproximativ 2,28 miliarde EUR si aproape 5.700 de locuri de munca, dupa cum se mentioneaza in fisa informativa a EUIPO in cadrul campaniei „Ce avem pe masa?".

In plus, datorita standardelor de productie discutabile, aceasta practica nu afecteaza doar economia, ci si sanatatea consumatorilor. Avand in vedere aspectul ilicit al contrafacerii, este adesea dificil sa fie trase la raspundere persoanele responsabile. 
Astfel, ne punem intrebarea: ce facem acum?

Privind din trecut spre Web 3.0

Pe masura ce contrafacatorii devin mai creativi si gasesc noi modalitati de a deriva masurile de protectie existente, titularii DPI trebuie sa se adapteze la ritmul tot mai accelerat al inovarii. Masurile traditionale de combatere a contrafacerii devin din ce in ce mai vulnerabile la copiere si manipulare. In acest sens, cele mai frecvente exemple includ pozitionarea etichetelor in locuri specifice, holograme, coduri de bare si etichete RFID.

Una dintre cele mai recente abordari este implementarea tehnologiei blockchain pentru a tine evidenta lantului de productie si distributie. Desi acest articol nu isi propune sa exploreze toate subtilitatile tehnologiei blockchain, vom oferi o scurta prezentare generala pentru context.

In esenta sa, blockchain este un registru distribuit care inregistreaza tranzactiile intr-un mod sigur, imuabil si transparent. Datorita naturii sale descentralizate, nu exista niciun organ central sau de conducere, ci fiecare detinator are la indemana o copie exacta a registrului.

In ciuda naturii sale de „buzzword” si a aurei sale oarecum intimidante, acesta poate fi privit pur si simplu ca o lista de tranzactii, aranjate in ordinea procesarii dupa ce au fost validate de asa-numitii „mineri" sau „miners”. Procesul de validare are loc prin utilizarea capacitatii de calcul pentru a rezolva probleme criptografice.

Odata ce un bloc a fost adaugat la aceasta lista, el nu poate fi schimbat, mutat sau modificat. Aceasta este ceea ce il face un instrument atat de puternic in combaterea contrafacerii si protejarea drepturilor de proprietate intelectuala.

Fiecarui produs i se poate atribui o identitate digitala unica (de exemplu, prin coduri QR, RFID sau etichete criptate) care este inregistrata in blockchain, care nu poate fi modificata, dupa cum am mentionat anterior. Prin urmare, detinatorii pot verifica autenticitatea in fiecare etapa a lantului de aprovizionare - de la producator la distribuitor si la client. Aceasta inseamna ca ofera nu numai o autentificare usoara a produselor, ci si o trasabilitate sigura prin urmarirea de la un capat la altul sau „end-to-end”.

In plus, deoarece este descentralizat, oricare dintre detinatori poate vizualiza lantul de aprovizionare cu anonimizarea sa aferenta, fara a fi nevoie sa se bazeze pe un singur organism principal sau autoritate.

Dat fiind potentialul sau semnificativ, EUIPO a fost element cheie in promovarea adoptarii blockchain ca mijloc de combatere a contrafacerii. Astfel, a dezvoltat „AUTHENTICview", o platforma descentralizata menita sa sprijine autoritatile in protejarea DPI si sa simplifice autentificarea produselor, prin integrarea de NFT, a pasapoartelor digitale pentru produse si a colaborarii directe cu autoritatile vamale.

Trebuie mentionat faptul ca unii detinatori de DPI au luat in considerare utilizarea tehnologiei blockchain in corelatie cu Inteligenta Artificiala pentru a creste eficienta detectarii si a reduce riscurile. Ca urmare, unii titulari iau in considerare dezvoltarea propriilor modele lingvistice mici sau „Small Language Models”, concepute in scopuri foarte specifice, antrenate pe seturi de date obtinute prin contracte de licenta directa.

Va fi blocat lantul?

Desi se pare ca tehnologia blockchain poate face lumina in aceasta situatie, trebuie luate in considerare anumite implicatii juridice si de autorizare.

In acest sens, transparenta blockchain trebuie sa fie pusa in balanta cu respectarea GDPR ori de cate ori sunt implicate date cu caracter personal. In plus, utilizarea „contractelor inteligente" sau „smart contracts” necesita un cadru contractual clar pentru a putea fi eficace, avand in vedere mecanismele automate inerente de acordare a licentelor si de plata.

Acest lucru ar putea conduce la posibile implicatii privind rezilienta operationala digitala, astfel cum se prevede in Regulamentul (UE) 2022/2554. Or, toate aceste aspecte ar trebui analizate cu atentie in prealabil.

Nu in ultimul rand, trebuie evaluat impactul unei astfel de tehnologii asupra mediului, avand in vedere ca aceasta poate necesita cantitati considerabile de energie electrica pentru a valida fiecare bloc prin intermediul minerilor, in functie de mecanismul aferent si de echipamentul utilizat in procesare.

Calea cunoscuta

Pana la adoptarea pe scara larga a tehnologiei blockchain, majoritatea titularilor de DPI vor continua sa se bazeze pe elemente conventionale pentru asigurarea protejarii drepturilor. Siguranta oferita de existenta unui portofoliu de marci si modele industriale poate reprezenta piatra de temelie si o cale de urmat. Cel putin pentru moment.

Un lucru este sigur: indiferent de abordare, obiectivul comun este de a mentine piata echitabila, transparenta si, cel mai important, sigura pentru toti cei implicati.

Autor: Tiberiu Protopopescu (senior attorney at law), avocat specializat in proprietate intelectuala in cadrul Schoenherr si Asociatii SCA