- 98% dintre investitorii institutionali evalueaza performanta non-financiara din raportarile companiilor
- performanta non-financiara a companiei a jucat un rol decisiv pentru 91% dintre investitori in luarea deciziilor de investitii in ultimele 12 luni
- 75% dintre respondenti considera utila existenta unor planuri solide ale organizatiei in privinta riscurilor climatice

Investitorii institutionali evalueaza tot mai adesea performantele companiilor incluzand factorii de mediu, sociali si de guvernanta (ESG), se arata in cea de-a cincea editie a studiului EY dedicat Schimbarilor Climatice si Sustenabilitatii (CCaSS), la care au participat 298 de investitori din toata lumea.

Compania de consultanta Valoria a inceput colectarea raspunsurilor pentru cea de-a treia editie a studiului „Barometrul digitalizarii in companiile din Romania”. Realizat in colaborare cu partenerii de la Doingbusiness.ro, studiul sondeaza perceptiile managerilor si directorilor executivi cu privire la evolutia si impactul digitalizarii asupra companiilor din Romania.

Definitia generala de lucru a digitalizarii este folosirea tehnologiei de stocare si procesare, cautare si regasire a informatiilor intre utilizatorii on-line. Pe graficul de analiza al studiului figureaza principalele tehnologii care transforma mediul de afaceri in prezent, de la inteligenta artificiala, Robotic Process Automation si Big Data, la imprimante 3D, Internetul lucrurilor (IoT), roboti si drone specifice celei de-a patra revolutii industriale.

Digitalizarea isi extinde tot mai mult sfera de aplicabilitate. Auditul este inclus in aceasta sfera de impact. Alta data vazuta ca o functie practicata de minutiosii cifrelor, prin digitalizare, astazi auditul se sustine pe trei piloni: automatizare, date analitice si digitalizarea experientei clientului.

Pentru digitalizarea cu succes a functiei de audit este importanta platforma tehnologica folosita. Aceasta are rolul de a conecta membrii echipei de audit, atat intre ei cat si cu clientul. In plus sutine un management de proiect eficient in perioada derularii procesului de audit.

Comportamentul consumatorilor se schimba intr-un ritm fara precedent. Accesarea fortata de imprejurari a mediului online pentru cautarea si achizitia de produse sau servicii le modifica obiceiurile. Transformarea digitala a companiilor devine, astfel, necesara acum pentru supravietuirea acestora.

In urma pandemiei angajatii si companiile din servicii vor avea de gestionat noile atitudini si comportamente ale consumatorilor, care prefera mediul online. Pentru activarea solutiilor si sustinerea experientelor relevante pentru consumatori, liderii trebuie sa implice mult mai mult membrii echipei. Mecanismele cele mai potrivite pentru a face acest lucru sunt descrise in cele ce urmeaza.

Cel mai recent Ordin al presedintelui ANAF, prin care, practic, creste numarul inspectorilor care se vor ocupa de realizarea controalelor la persoanele fizice, vorbeste despre o presiune deja existenta de noua ani de zile pe romanii cu venituri mari sau cu risc fiscal ridicat.

Documentul publicat recent in Monitorul Oficial contine insa un element in plus, care ar trebui sa fie citit de ”orice persoana fizica care are sau a avut obligatia sa stabileasca sau plateasca obligatiile fiscale prevazute de lege”, pentru ca, de data aceasta, Fiscul avertizeaza, fara sa o spuna direct, ca este cu ochii pe toti contribuabilii persoane fizice care si-au determinat singure impozitul si contributiile sociale.

Marketingul de continut are o importanta majora atunci cand este vorba despre promovarea produselor, fidelizarea clientilor si de branding. Desigur, nu este suficient sa creezi un volum mare de continut: trebuie sa te asiguri ca este si valoros. Trebuie sa iei in considerare subiectele de care este interesata audienta ta tinta si sa te concentrezi pe acele subiecte. Continutul plictisitor va face ca un produs sau o companie sa devina mai putin interesante pentru clienti si/sau pentru potentiali parteneri de business.

Compania de consultanta Valoria a realizat un studiu ce capteaza perspectiva conducatorilor companiilor in legatura cu situatia generata de pandemia COVID-19 in Romania. Studiul lansat azi de Valoria identifica perceptia acestora asupra contextului actual, asteptarile lor cu privire la durata de recuperare a companiilor dupa aceasta criza si competentele echipei de management esentiale pentru a trece peste provocari cu succes.

Potrivit sondajului, 55% dintre companii apreciaza ca situatia generata de pandemia COVID-19 in Romania este critica si foarte critica. Dintre cele 440 de companii respondente, 41% spun ca in urmatoarele luni din acest an, in Romania lucrurile vor evolua extrem de defavorabil. Pentru 29% dintre companiile respondente perioada de recuperare estimata este de 9-12 luni, insa 37% estimeaza ca va fi de 12-24 de luni.

Efectul crizei COVID-19 a fost resimtit atat in sectorul public si privat, cat si la nivel social in Romania, modificand preferintele consumatorilor, dar si modul in care se raporteaza la activitatile uzuale si la viitor, se arata in studiul EY Romania - Comportamentul consumatorului roman in contextul COVID -19.

Sanatatea proprie si a familiei, precum si efectele crizei sanitare asupra situatiei financiare sunt principalele elemente care ingrijoreaza in prezent peste 64% dintre consumatorii romani. Urmeaza preocuparile privind accesul la necesitatile de baza (28%), relatiile personale (30%), restrictionarea libertatilor (32%) si abilitatea de a-si atinge potentialul (36%, preponderent pentru cei cu varste cuprinse intre 25 si 65 de ani).

Comisia Europeana a agreat, in cele din urma, ca statele membre sa amane cu pana la sase luni termenele de raportare pentru DAC6. Decizia finala apartine insa statelor membre, amanarea fiind optionala.

Pana in acest moment, 21 de state membre au ales sa amane raportarea, majoritatea pentru sase luni, inclusiv Romania.

Pana la amanare, primul termen de depunere a raportarilor ar fi fost 31 iulie 2020 pentru aranjamentele derulate incepand cu 1 iulie 2020, respectiv 31 august 2020, pentru aranjamentele derulate retroactiv, mai precis intre 25 iulie 2018 si 30 iunie 2020. Decizia Romaniei de a prelungi aceste termene de raportare pana la finalul lunii ianuarie 2021, respectiv februarie 2021 este, intr-adevar, oportuna, companiile avand mai mult timp sa se pregateasca temeinic pentru raportare.

O veste buna pentru cei care vor sa investeasca in Romania. Asteptam ca autoritatile romane sa adopte aceasta prelungire pana in 2023.

Modernizarea ajutoarelor de stat in cadrul Uniunii Europene (UE) reprezinta un subiect mai vechi, iar ideea a aparut inca din 2012, cand Comisia Europeana (CE) a prezentat o reforma in acest sens. Evident, de-a lungul timpului, am avut de-a face cu o serie de propuneri pe aceasta tema, iar la inceputul anului trecut, mai exact in ianuarie 2019, a fost propusa prelungirea unor serii de norme valabile pana la sfarsitul anului 2020 si a fost lansata o evaluare a acestora sub forma unei „verificari a adecvarii”.

Situatia actuala este o rascruce importanta la nivel de societate si de individ. Oamenii sunt la o intersectie cu multe directii provocatoare in viata lor. Antreprenorii sunt la o rascruce cu multe provocari pentru afacerile lor. Se uita in viitor si nu pot prognoza nimic clar, structurat, in raport cu care sa ia decizii importante, iar ceea ce observam zilele acestea, este ca aleg:

1. fie o strategie de tipul incercare-eroare: “Facem asa, vedem ce-o iesi.”
2. fie una de asteptare: “Hai sa vedem ce fac si ceilalti si apoi facem si noi.”
3. fie una de actiune cu orice pret: “Pe cai, ostenii mei! Mai bine murim in lupta decat sa ne predam.”