Promovarea principiului ”doar o singura data”, care implica extinderea situatiilor in care administratiile publice refolosesc informatiile despre cetateni sau companii, pe care le detin deja, fara a le solicita din nou, este una dintre orientarile cheie la nivel european din domeniul e-guvernarii, la care Romania trebuie sa se alinieze.

Acest principiu presupune ca persoanele fizice si juridice sa furnizeze date (informatii si documente) administratiei publice o singura data, fara obligatia de a le mai prezenta unei alte institutii publice daca le-a furnizat anterior. In acelasi timp, organele administratiei publice trebuie sa asigure partajarea si reutilizarea datelor, chiar si la nivel transfrontalier, cu respectarea reglementarilor privind protectia datelor cu caracter personal.

Anual, sute de mii de companii devin victime ale unei fraude cu un mod de operare indraznet, frauda pentru care specialistii au oferit nume diferite, precum Mesaj de la sef, CEO Fraud, Business Email Compromise, Email Account Compromise sau Invoice Fraud. Indiferent de denumire, potrivit statisticii, se estimeaza ca in fiecare luna pierderile sunt de peste 300 milioane de USD.

Se puteau astepta multe de la anul 2020 dar nu ce traim acum. Chiar daca anticipata de multi, criza nu arata in niciun caz in acest fel: criza sanitara, urmata de o criza sistemica.

In versiunea lui initiala 2020 trebuia sa fie anul zenitului de crestere economica si prosperitate: aluzia implinirii unei rotunde promisiuni de mai bine. Ceea ce avem, insa, sunt dezechilibre macroeconomice, planuri de salvare si programe de sustinere pentru companii si angajati.

Odata ce perioada concediilor de vara se termina si incepe toamna, companiile se mobilizeaza sa obtina cele mai bune rezultate in ultimele 4 luni ale anului. Chiar daca anul 2020 este marcat de criza de sanatate si de masurile luate pentru a tine sub control pandemia generata de virusul SARS-COV2, majoritatea companiilor isi cunosc nevoile de dezvoltare si sunt capabile sa stabileasca solutii de satisfacere a acestora prin strategiile lor de vanzare.

Rolul pe care il are sustenabilitatea in strategia de dezvoltare a companiilor incepe sa devina tot mai bine definit la nivelul managementului, fie ca este vorba de gestionarea impactului general pe care il are activitatea companiei, fie despre crearea de valoare pe termen lung pentru partile interesate. Conform studiului derulat de EY Romania “Sustenabilitate si investitii responsabile in contextul COVID-19“, 80% dintre respondenti afirma ca integrarea sustenabilitatii in procesul decizional are un impact pe termen lung asupra performantei operationale.

Dupa cum am observat deja, pandemia a schimbat fundamental modul in care angajatii lucreaza astazi, iar prezenta in cladirile de birouri a fost inlocuita rapid cu munca de acasa si, in curand, cu munca de oriunde in lume, in locuri in care acum un an parea imposibil sa muncesti.

Relaxarea masurilor restrictive impuse in perioada starii de urgenta i-a determinat pe multi angajati sa-si mute activitatea cat mai departe de rutina de zi cu zi din locuinta, dupa o perioada de trei luni in care au fost nevoiti sa lucreze numai de acasa. Noul birou poate fi acum chiar si pe o plaja exotica, la mii de kilometri distanta, daca vine la pachet cu o conexiune buna la internet.

Incepand cu luna august 2020, la nivelul birourilor vamale din Romania au fost implementate noi masuri de fluidizare a traficului de marfuri tinand cont de timpii mari de asteptare (intre 30 si 500 de minute), cat si pentru a sprijini operatorii economici in contextul crizei COVID-19.  Aceste masuri sunt menite sa ajute birourile de frontiera si in contextul operatiunii Brexit, ce se va materializa in mai putin de 5 luni (1 ianuarie 2021) si va atrage in vama un volum suplimentar de importuri/exporturi de peste 4 miliarde de euro.

Reforma fiscala aflata in lucru la nivelul Uniunii Europene nu a fost abandonata, in ciuda faptului ca prima jumatate a acestui an a fost marcata de provocarile socio-economice generate de pandemia COVID-19. Mai mult, odata cu preluarea Presedintiei Consiliului UE de catre Germania la 1 iulie 2020, observam ca reforma fiscala se afla in topul prioritatilor europene si poate juca un rol cheie in planurile de recuperare a economiei post-COVID.  

Comertul international a devenit mult mai scump si mai complex. Competitia pentru talente se complica si ea pe masura ce tot mai multe tari isi inchid granitele sau restrictioneaza accesul. Politicile anti-imigratie stricte castiga puncte electorale si configureaza o agenda anti-capital strain si pro-capital autohton.

Companiile care nu au investit in oameni si instruirea lor ci au optat pentru impartirea de dividente actionarilor sunt nevoite sa-si schimbe politica de angajare si investitii. In acest context exceptional, misiunea decidentilor e tot mai complicata de multiplicarea provocarilor, dupa cum urmeaza:

Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale romanilor cu privire la produse, servicii, canale media si experiente sociale accesate. Calitatea si pretul au devenit criteriile principale pentru optiunea consumatorilor romani. In plus, acest context atipic a generat schimbari si in comportamentul companiilor in fata crizei neobisnuite. 

- Exista opinii diferite din partea companiilor si a mediului de reglementare in privinta viitorului cadru legal pentru Inteligenta Artificiala (IA)
- Ambele puncte de vedere indica potentiale lacune, care pot prezenta riscuri

Exista perspective diferite in modul in care sectorul public si cel privat percep viitorul eticii, guvernantei, protectiei vietii private, politicilor si reglementarii tehnologiilor pentru inteligenta artificiala (IA), se arata in studiul EY - Bridging AI’s trust gaps, realizat in colaborare cu The Future Society. Principalele diferente identificate in studiu se incadreaza in patru arii: echitate si evitarea discriminarii, inovatie, accesul la date si confidentialitate si drepturile asupra datelor.