Noi obligatii de raportare catre ANAF apar intr-un proiect de modificare a Codului de procedura fiscala.

In primul rand, vor fi afectate institutiile de credit (banci, IFN, cooperative de credit), notarii si executorii judecatoresti. In al doilea rand, impactul se va resimti si in business pentru ca ANAF va beneficia de un volum tot mai mare de informatii pe care le va utiliza in analizele de risc si controalele care sunt efectuate in baza acestora.

Mai precis, proiectul propune, printre altele, modificarea art. 61 din Legea nr. 207/2015 care prevede obligatia entitatilor raportoare de suspiciuni in sensul Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor de a transmite informatii catre ANAF.

Potrivit rezultatelor unui studiu global “Tendinte in serviciile juridice”, piata serviciilor juridice trece prin transformari radicale datorate reglementarilor tot mai complexe, riscului crescut in arii multiple, evolutiei economiei digitale si presiunii continue privind reducerea costurilor.

Studiul arata ca nevoile companiilor se schimba semnificativ, majoritatea respondentilor luand in calcul reevaluarea furnizorilor de servicii juridice. Pe fondul cresterii cererii de servicii juridice, se observa nevoia  unui nou tip de consiliere, care sa acopere o gama mai larga de servicii.

Desi ar trebui sa fie cel mai simplu de inteles si de aplicat sistem de impozitare, avand in vedere ca vizeaza afacerile mici si foarte mici, regimul microintreprinderilor a devenit mult mai complicat, in acest an, din cauza conditionarii cotelor de impozit de numarul de angajati, dar si a modificarilor aduse bazei de impozitare.

Avantajele efective, din punct de vedere al economiilor realizate in baza unei cote mai scazute, de exemplu de 1%, sunt minore, pentru ca reducerea impozitului datorat asupra veniturilor societatii este compensata de taxele mai mari platite pentru cei doi salariati care trebuie angajati obligatoriu cu norma intreaga.

O noua procedura de anulare a codului de TVA si un nou formular 088 sunt propuse de ANAF, prin doua proiecte de ordine.

Foarte important pentru societatile aflate deja in sistemul de TVA (avand cod de TVA valid) este ca vor depune formularul 088 toate societatile identificate de catre ANAF ca avand risc fiscal, obligatia nemaifiind doar pentru cele care isi schimba sediul, asociatii si/sau administratorii.

Mult asteptatul ordin care isi dorea sa simplifice procedura de inregistrare in scopuri de TVA va complica si mai mult viata societatilor pe care ANAF le considera ca avand risc fiscal. Daca in urma analizei de risc, in functie de informatiile pe care le detine despre societate, ANAF va ajunge la concluzia ca prezentati risc fiscal ridicat, atunci vi se va solicita sa depuneti 088.

• Reducerea cotei TVA – cea mai buna masura fiscala introdusa in ultimul an
• Antreprenorii din Romania muncesc in medie 10 ore pe zi la propria afacere
• Scaderea impozitarii muncii – cea mai asteptata masura fiscala
• Accesul la finantare s-a imbunatatit in ultimul an

Increderea si optimismul oamenilor de afaceri in privinta perspectivelor oferite de mediul antreprenorial romanesc sunt in crestere semnificativa. Conform editiei a patra a Barometrului antreprenoriatului romanesc, 66% dintre antreprenorii chestionati considera in 2016 ca Romania va oferi un mediu prietenos pentru afaceri in mai putin de 10 ani, fata de 55% din respondentii editiei 2015.

Fiscul romanesc a intensificat in acest an notificarea persoanelor care obtin sau au obtinut venituri din strainatate, anuntandu-i ca au obligatia sa le declare si sa plateasca pentru acestea impozite in Romania. Campania de informare face parte din programul de verificare a veniturilor persoanelor fizice, program ce are doua directii: prima ii vizeaza pe cei cu averi mari, de peste 20 milioane euro, iar cea de-a doua analizeaza situatia fiscala a persoanelor considerate cu risc fiscal, in acest moment fiind identificate cateva zeci de mii de astfel de persoane. In categoria persoanelor cu risc fiscal se inscriu persoanele fizice in cazul carora Fiscul constata ca exista o diferenta intre veniturile declarate si cele estimate ( in functie de cheltuieli, investitii, proprietati imobliare, autoturisme, participatii in societati comerciale, depozite bancare etc) de cel putin 50.000 lei (circa 11.000 euro).

Platitorii de TVA vor avea si mai multe obligatii de declarare a operatiunilor, dupa modificarea D394, desi autoritatile sustin ca au simplificat-o. Practic, creste atat volumul de informatii, cat si nivelul de detaliere al acestora.

Contexpert a analizat noile noile prevederi si a inventariat efectele pe care le vor produce in practica de zi cu zi a contabilitatii si a societatilor.

Un prim exemplu pentru a intelege complexitatea noii declaratii 394 este obligatia de raportare a tuturor achizitiilor si vanzarilor de telefoane, microprocesoare, console de jocuri, tablete si laptopuri, indiferent de valoarea acestora.

Obligatiunile ipotecare prezinta numeroase beneficii, atat pentru emitenti, cat si pentru investitori – de la posibilitatea obtinerii unui rating ridicat si accesul la o baza larga de potentiali investitori (din perspectiva emitentilor), la praguri mai permisive de investire, un tratament favorabil din punctul de vedere al adecvarii capitalului pentru institutiile de credit si posibilitatea utilizarii acestui instrument financiar ca garantie pentru obtinerea de finantare de la banci centrale (din perspectiva investitorilor).

Legea privind emisiunile de obligatiuni ipotecare a intrat in vigoare in data de 3 martie 2016 si este rezultatul mai multor ani de consultari si colaborare intensa intre autoritati si industria bancara asistata de avocatii Clifford Chance Badea.

Investigatiile de dreptul concurentei devin tot mai complexe si interconectate, pe masura ce din ce in ce mai multe jurisdictii isi consolideaza cadrul de reglementare, iar autoritatile de resort colaboreaza tot mai strans la nivel international. In acest context, riscurile si implicatiile de conformare pentru companii sporesc.

Cel mai recent raport privind Tendintele globale Anti-trust publicat de Clifford Chance identifica principalele teme de interes pentru peisajul concurential din 2016, pe baza datelor statistice si a analizelor sectoriale si multi-jurisdictionale.

Ministerul de Finante reglementeaza, potrivit unui proiect de ordin, modul in care pot fi corectate erorile din situatiile financiare anuale, dupa depunerea lor, avand in vedere ca, potrivit legii contabilitatii, este interzisa transmiterea mai multor seturi de documente pentru acelasi exercitiu financiar.

“In cazul corectarii unor erori, ulterior depunerii situatiilor financiare anuale/raportarilor contabile anuale, operatorii economici si persoanele juridice fara scop patrimonial pot depune numai la registratura unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice un alt set de situatii financiare anuale si documentele cerute de lege, respectiv raportari contabile anuale, dupa caz, care vor cuprinde informatii corectate”, se arata in nota de fundamentare a proiectului.

Pentru anul 2015, situatiile financiare se depun prescurtate sau pe mai multe componente, in functie de categoria din care fac parte entitatile economice care sunt grupate dupa trei criterii de marime (total activ, cifra de afaceri si numar mediu de angajati).

Actele normative care contin prevederi specifice anului 2015 in privinta situatiilor financiare sunt Ordinul 4160/2015 si Ordinul 123/2016.

Trebuie sa retineti ca situatiile financiare anuale ale exercitiului financiar 2015 se vor intocmi in functie de criteriile de marime stabilite exclusiv pe baza balantei de verificare incheiate la data de 31 decembrie 2015, fara ca analiza sa se mai faca pentru ultimii doi ani, asa cum se aplica anterior.