Rolul unui director general nu se mai limiteaza doar la buna gestionare a companiei. Globalizarea reformuleaza definitia rolului acestuia si ii extinde directorului general zona de actiune.

In fata provocarilor provenite din mediul de afaceri, investitorii si consiliile de administratie sustin tot mai puternic actiunile directorilor generali. Motivul? Directorul general are raspunderea rezultatelor, iar in mediul de afaceri impactat de o transformare accelerata decizia trebuie sa fie luata rapid.

Pe 6 decembrie 2019 autoritatea de concurenta din Ungaria a aplicat Facebook Ireland Ltd (”Facebook”) o amenda de 3,6 milioane Euro pentru incalcarea legii concurentei, asa cum rezulta de pe site-ul oficial al autoritatii. Motivarea deciziei este aceea ca desi este adevarat ca utilizatorii nu trebuie sa plateasca pentru a folosi serviciile Facebook, prin activitatea lor si prin folosirea datelor lor de catre Facebook, consumatorii aduc un castig material societatii, astfel ca, indirect, acestia platesc pentru serviciile folosite. Asadar, prezentarea serviciilor drept gratuite este apta sa induca in eroare consumatorii prin lipsa unei transparente totale a modului de operare.

Diversitatea de gen este mai mult un subiect mimat in spatiul de business din Romania decat unul abordat in termeni reali, deoarece problema in sine nu exista. Preluat in Romania din mediile de business consolidate acest subiect isi face mai mult loc in companiile multinationale decat in cele antreprenoriale.

La nivelul acestei prime categorii de companii departamentele de HR fac calcule periodice privind distributia echilibrata intre genuri, coreland de multe ori pastrarea mixului echilibrat cu sanatatea companiei. Sa fie vorba doar de sanatatea companiei? Care e situatia reprezentarii de gen la nivelul top managementului? Cat de reprezentate sunt femeile in consiliile directoare ale companiilor? Deoarece viziunea directorilor generali este foarte importanta, convocam in analiza de fata opiniile acestora asa cum reies din cercetarea facuta de McKinsey facuta pe acest subiect.

Majoritatea companiilor (61%) care au realizat achizitii in ultimii trei ani spun ca tranzactiile au adus actionarilor valoarea preconizata in raport cu pretul platit, in conditiile in care 92% dintre cumparatori afirma ca au avut un plan in acest sens, rezulta din sondajul global PwC ”Creating value beyond the deal”.

Peste jumatate dintre companiile din Romania (54%) intentioneaza ca, in 2020, sa creasca numarul de angajati cu 11% in medie, potrivit Barometrului de HR realizat de PwC Romania.

Cea mai mare cerere de noi angajati este in sectorul IT&C, urmat de industrie, auto si retail. Astfel, 91% dintre companiile din IT&C intentioneaza sa majoreze numarul de angajati in medie cu 20% anul viitor. In industrie si auto, 71% dintre societati vor sa angajeze in medie cu 6,2% mai multe persoane si 50% dintre firmele din retail au nevoie de un plus de 6,4%. Cresteri de personal au mai mentionat 40% din companiile din sectorul de servicii financiare si 30% dintre firmele din farma.

In era eficientei, excelenta operationala este cheia succesului in mediul de afaceri. Companii mari din industrii cu venituri importante nu isi valorifica corect potentialul de crestere. De aceea definirea proceselor operationale de tip ”Comanda ca sa Platesti”, ”Investeste ca sa Recuperezi” sau ”Dezvolta ca sa Lansezi” este decisiva.

Desi aceste combinatii de cuvinte dau impresia unei intelegeri clare, usor de intuit, de cele mai multe ori cand sunt intrebati despre managementul proceselor, managerii fie nu stiu sa le explice, fie fac stop-cadru doar pe unele etape dintr-un proces. Ceea ce le este comun mai tuturor managerilor este abordarea proceselor operationale pe directia companie->mediu extern, dar nu si pe directia mediu extern->companie.

Pe masura ce ne apropiem de sfarsitul anului se profileaza discutiile despre bugetul pentru anul 2020. Strabate in spatiul public acuzatia unei neprofesioniste gestionari a banului public, deficite peste asteptari, cresteri sub estimari, nesustenabilitatea unor masuri.

Moneda nationala se prabuseste sub impactul raportarii unui foarte probabil deficit de 4%. Campania electorala orienteaza atentia electoratului spre ceea ce trebuie sa stie si nu spre ceea ce e important sa afle.

Ce face o companie rezistenta in momente de criza? Sunt strategia, planificarea, echipa de conducere sau mecanismele de raspuns, indicatori cu privire la sansele de succes pentru depasirea unei crize?

In timp ce crizele sunt greu de previzionat, tot mai multi profeti anunta o noua criza globala. Fiecare dintre acesti profeti, ”prieteni cu adevarul”, spun echipelor guvernamentale si companiilor ce sa faca. Tocmai pentru ca povestea fiecaruia seamana frica anuntand o noua criza economica, e bine sa ne uitam la companii si la capacitatea acestora de a raspunde unui test de stres.

Incepand cu anul 2018, odata cu adoptarea Ordonantei de Guvern nr. 88/2018 de modificare a Legii insolventei 85/2014, organele fiscale si-au facut un obicei din a executa conturile debitorilor aflati in procedura insolventei.

Din dorinta de a colecta cat mai multe sume la Bugetul de stat, in procedurile de executare initiate nu a contat daca procedurile de insolventa erau reglementate de fosta lege a insolventei 85/2006, sau daca, chiar fiind solutionate sub imperiul Legii 85/2014, au fost deschise anterior modificarii acestei legi prin OG 88/2018.

Datorita modificarilor comportamentelor de cumparare din sfera B2B, managerii de achizitii din companii vor sa gaseasca in mediul online, pe langa campanii relevante, continut care sa ii ajute sa inteleaga ce cumpara – de la caracteristici la avantaje si beneficii.

In acest context, marketingul inbound este de mult pe lista de prioritati a directorilor de marketing, iar 53% dintre acestia spun ca in acest fel obtin rezultate mai bune. Prin crearea de continut valoros si prin personalizare, specialistii de marketing din B2B pot ghida decizia achizitorilor si pot imbunatati randamentul initiativelor de marketing.

Peste 22% dintre companiile din Romania au fost vizate de inspectii fiscale in 2018, procent de aproape trei ori mai mare decat in 2017 sau 2016, dar sub media din Europa Centrala si de Est de 32%, potrivit unui sondaj realizat de reteaua PwC Tax Controversy & Dispute Resolution (TCDR) din Europa Centrala si de Est.

Romania se situeaza astfel pe locul 7 in regiune, primele locuri fiind ocupate de Bosnia si Hertegovina (63%), Bulgaria (48%), Polonia (48%) si Cehia (35%). Atat in Romania, cat si in celelalte state din Europa Centrala si de Est, cele mai multe inspectii fiscale au vizat impozitul pe profit si taxa pe valoare adaugata. In Romania, inspectiile au verificat in 45% dintre cazuri aspecte privind impozitul pe profit, peste media regionala de 34%, iar 36% au avut in vedere taxa pe valoarea adaugata, comparativ cu 27% la nivel de ECE.