- 39% dintre respondentii din Romania considera coruptia un fenomen generalizat, fata de 63% in Europa de Est
- 20% dintre companii considera ca politicile anti-coruptie pe care le aplica le face mai putin competitive

Actiunile de reglementare si conformare derulate de autoritati in ultimii doi ani au imbunatatit semnificativ perceptia romanilor privind coruptia ca fenomen generalizat. In aceasta privinta, ne situam pe o pozitie mai buna decat multe economii din Europa, precum Spania, Portugalia, Ungaria, Italia, Irlanda, Polonia, sau Austria. Acestea sunt concluziile ultimului raport privind fraudele, derulat de EY la nivel global.

Noul Cod fiscal aduce schimbari majore inclusiv pentru piata farmaceutica. Modul in care vor reusi marii jucatori de pe aceasta piata sa gestioneze avantajele si dezavantajele pe care le aduce noua legislatie fiscala va avea un impact semnificativ asupra performantei financiare a acestora.

„Mediul de afaceri trebuie sa faca fata schimbarilor fiscale majore cu care se confrunta. Un nou Cod fiscal urmeaza sa fie publicat si numai contribuabilii pregatiti pentru aceste schimbari vor putea beneficia de avantajele pe care acestea le ofera si, in acelasi timp, diminua eventualele consecinte negative. Observam in plus si efectul intensificarii controalelor fiscale la nivelul contribuabililor. Industria farmaceutica se confrunta din plin cu aceste provocari datorita complexitatii reglementarilor legislative care o definesc”, precizeaza Miruna Enache (foto stanga), Partener in cadrul departamentului de Asistenta fiscala al EY Romania.

In 20 mai 2015 Parlamentul European a aprobat, cu amendamente, propunerea de Regulament privind informatiile care insotesc transferurile de fonduri.

Textul aprobat pune accentul, inca din primul articol, pe „rolul esential in facilitarea fluxurilor ilegale de bani pe care il au structurile corporative secrete care isi desfasoara activitatea in si prin jurisdictie secreta, denumite in mod frecvent si paradisuri fiscale”. Propunerea de Regulament reitereaza, totodata, necesitatea unui sistem care sa impuna prestatorilor de servicii de plata obligatia de a se asigura ca transferurile de fonduri sunt insotite de informatii cu privire la platitor si la beneficiarul platii, informatii care ar trebui sa fie corecte si actualizate.

- 27% dintre companiile care sunt implicate in CSR vor aloca intre 10.000 si 50.000 Euro pentru astfel de activitati in 2015, in timp ce 21% vor aloca intre 50.000 si 500.000 Euro
- 45% dintre companiile care deruleaza activitati de CSR masoara impactul acestora asupra companiei si a comunitatii insa doar 13% raporteaza conform standardelor internationale
- 55% dintre companiile respondente implementeaza o politica privind sustenabilitatea lantului de aprovizionare

Activitatea de responsabilitate sociala corporativa (CSR) este un subiect de interes pentru executivii din companii, pe masura ce investitorii si mai ales consumatorii urmaresc si solicita implicarea lor in comunitati, arata cea de-a treia editie a studiului Tendinte si realitati CSR in Romania – 2015, realizat de CSRmedia.ro si EY Romania.

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 382 / 02.06.2015, a fost publicata Legea privind stimularea investitorilor individuali – business angels (denumita in continuare “Legea Business Angels”).

Legea Business Angels se adreseaza persoanelor fizice, care doresc sa devina investitori individuali - business angels ai unei afaceri aflate in faza incipienta de dezvoltare sau care necesita sustinere financiara, in vederea relansarii sau dezvoltarii acesteia. Investitorii - business angels vor beneficia de anumite facilitati fiscale, urmare a dobandirii de parti sociale, prin investitii in microintreprinderi si intreprinderi mici.

Pentru a beneficia de statutul juridic al unui business angel, investitorul trebuie sa sa se conformeze / indeplineasca cumulativ anumite conditii:

Modificarile legislative recente privind PFA si profesiile libere, respectiv anularea obligatiilor fiscale si noile criterii de reincadrare a acestor activitati ca dependente, nu au intrat in vigoare, fiind in dezbatere in parlament. In schimb, guvernul deja a abrogat articolul care excepta de la reincadrare profesiile libere si drepturile de autor.

In noul context, se contureaza intentia legiuitorilor de a schimba tratamentul fiscal al activitatilor independente, astfel incat sa fie similar cu cel al salariilor. Trebuie retinut ca diferenta de impozitare este considerabila. Impozitarea efectiva este de 26%, in acest moment, pentru activitatile independente si de 75% pentru salarii.

In conformitate cu punctul 99 din OMFP nr. 1286/2012:
- calculul si inregistrarea impozitului pe profit se efectueaza distinct pentru impozitul curent si cel amanat;
- impozitul pe profit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite;
- daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie recunoscut.

Platile anticipate in contul impozitului pe profit, determinate potrivit legii, se reflecta distinct in contabilitate (contul 4411 “Impozitul pe profit curent”).

Legea insolventei persoanelor fizice, asa cum a fost ea votata cu 309 voturi pentru, are o serie de lacune ce vor ingreuna aplicarea ei. Una dintre ele este constituirea unor Comisii de Insolventa, cu o componenta complexa, dar fara nici un reprezentat al creditorilor. De asemena, Comisia de insolventa este investita cu atributii decizionale, de control si de supraveghere a actelor persoanei in insolventa ori ale administratorului procedurii, ceea ce va putea naste adevarate dificultati in practica.

O alta problema pe care o ridica legea in forma sa actuala este incalcarea dreptului de liber acces la instanta. In unele cazuri, Comisia de insolventa actioneaza ca o instanta in sine, fara a da persoanei in insolventa posibilitatea de a contesta masura la judecatorie.

Sustenabilitatea sta in prezent la baza succesului unei afaceri si a continuitatii acesteia , iar concentrarea exclusiva pe performanta financiara ar putea duce la pierderea din vedere a unor aspecte importante pentru companie, dar si pentru societate in ansamblu, asa cum este gestionarea rationala a resurselor finite ale planetei. Acestea sunt cateva dintre principalele concluzii ale studiului PwC Business Success beyond the short term, bazat pe rezultatele celei de-a 17-a editii a sondajului PwC Global CEO Survey.

Incorporarea sustenabilitatii in modelul de afaceri este importanta nu doar pentru obtinerea unui avantaj competitiv pentru companii ci si pentru o crestere eficienta si responsabila social.

Un nou studiu PwC scoate in evidenta modalitatile in care companiile de stat se pot pregati pentru viitor

Companiile de stat joaca un rol cheie in crearea de valoare in sfera publica. Insa, desi proprietatea de stat poate aduce anumite avantaje, aceasta poate duce si la pierderea de valoare daca la conducerea companiilor de stat nu sunt aplicate cele mai bune practici de management.

Acestea sunt doar cateva dintre concluziile unui nou raport PwC - State-owned enterprises: Catalysts for public value creation? – care se bazeaza pe rezultatele unui sondaj Pulse efectuat in ianuarie 2015 in randul a 153 de directori generali, precum si pe concluziile celei de-a 18 editii a PwC Global CEO Survey.

Afacerile de familie care inregistreaza cel mai mare succes sunt acelea care pot integra elementele practice cu inovatia, strategia si spiritul comercial, precum si cu grija fata de valorile familiei.

Cei care reusesc sa indeplineasca aceste conditii determina crestere pe termen lung si asigura unitatea familiei, se arata in raportul lansat de EY si Kennesaw State University's Cox Family Enterprise Center, intitulat Staying power: how do family businesses create lasting success?

Raportul are la baza 1.000 de interviuri si raspunsurile primite din partea celor mai mari 25 de afaceri de familie din fiecare dintre cele mai mari 21 de piete la nivel global.