Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) a publicat la sfarsitul saptamanii trecute noile propuneri privind contabilizarea pierderilor din deprecierea activelor financiare, indelung asteptate in special de catre institutiile financiare. Noile propuneri vin sa raspunda ingrijorarilor legate de provizionarea insuficienta si cu intarziere a pierderilor din deprecierea creditelor si sunt de natura sa accelereze recunoasterea acestor pierderi. Astfel, provizioanele constituite vor acoperi atat pierderile deja suportate, cum este cazul in prezent, cat si o parte a pierderilor asteptate in viitor.

„Noile propuneri aduc o modificare semnificativa a modelului de provizionare si este de asteptat sa produca un impact semnificativ la nivelul bancilor si altor institutii financiare”, spune Serban Toader, Senior Partner al KPMG in Romania.

Contabilizarea pierderilor din depreciere a fost un subiect intens dezbatut de organismele de reglementare de ambele parti ale Atlanticului. In mod regretabil, IASB si FASB (Consiliul pentru Standarde de Contabilitate Financiara din Statele Unite) au renuntat anul trecut la angajamentul initial de a elabora propuneri comune cu privire la contabilizarea pierderilor din deprecierea activelor financiare. In decembrie 2012, FASB a publicat propriile propuneri, care difera in anumite aspecte esentiale de cele emise de IASB.

Propunerile formulate de IASB introduc o noua metodologie de recunoastere a pierderilor din depreciere, bazata pe pierderile asteptate, pentru a reflecta deteriorarea calitatii activelor financiare precum portofoliile de credite. Modelul propus presupune inregistrarea de provizioane pentru acoperirea pierderilor asteptate pana la scadenta finala pentru activele financiare al caror risc de credit a crescut semnificativ fata de momentul initial, precum si a pierderilor asteptate in urmatoarele 12 luni pentru celelalte active financiare.

Cezar Furtuna, Partener Servicii Financiare in cadrul KPMG Romania, precizeaza: “Evaluarea pierderilor din depreciere este o arta mai degraba decat o stiinta, presupunand formularea unor rationamente dificile pentru a stabili daca sumele imprumutate vor fi rambursate conform scadentarului, si daca nu – cat din valoarea acestora va fi recuperata si la ce moment. Noul model propus de IASB extinde aria acestor rationamente. Astfel, este introdus un nou prag pentru a stabili daca a avut loc o deteriorare semnificativa in calitatea creditului, iar in functie de asta se inregistreaza un provizion fie pentru pierderile asteptate in urmatoarele 12 luni, fie pentru pierderile asteptate pana la maturitatea creditului. Aplicarea acestor reguli va reprezenta o provocare pentru banci, fiind necesara formularea unor noi rationamente care trebuie revizuite de catre auditori si intelese de utilizatorii situatiilor financiare, inclusiv de catre autoritatile de supraveghere.”

Noul model ar urma sa se aplice tuturor activelor financiare evaluate la cost amortizat sau la valoarea justa prin capitalurile proprii, cum sunt creditele sau titlurile de stat, precum si anumitor angajamente de creditare si garantii financiare. Propunerile introduc si cerinte suplimentare de prezentare a informatiilor cu privire la deprecierea activelor financiare in notele la situatiile financiare.

Este de asteptat ca noile propuneri sa aiba un impact semnificativ asupra bancilor romanesti, care aplica IFRS ca baza a contabilitatii de la 1 ianuarie 2012. Pe langa impactul financiar, cel mai probabil va fi necesara modificarea sistemelor existente sau dezvoltarea unor functionalitati suplimentare pentru a colecta si procesa informayiile necesare aplicarii noii metodologii.

Angela Manolache (foto), Director in cadrul Departamentului de Consultanta al KPMG in Romania, recomanda entitatilor care aplica IFRS, si in special bancilor, sa demareze analiza impactului noilor propuneri asupra activitatilor lor: “Riscul de credit este elementul central al activitatilor bancare si se asteapta ca modelul propus sa aiba implicatii vaste asupra sistemelor si proceselor de creditare. Astfel, procesul de implementare s-ar putea dovedi dificil pentru institutiile bancare.” Societatile comerciale vor fi si ele afectate, dar impactul asupra creantelor comerciale pe termen scurt va fi cel mai probabil redus.

Propunerile sunt supuse dezbaterilor pana in data de 5 iulie 2013. Data de intrare in vigoare a noilor prevederi va fi stabilita de IASB dupa finalizarea procesului de consultare publica. Pentru a fi aplicabile entitatilor din Romania care au o cerinta legala de intocmire a situatiilor financiare conforme cu IFRS, prevederile trebuie sa fie mai intai adoptate de catre Comisia Europeana.