Barometrul perceptiei asupra mediului antreprenorial romanesc

Antreprenorii romani nu dispun de informatii relevante in legatura cu sursele de finantare, organizatiile care sprijina antreprenoriatul si programele de educatie destinate lor. Mai mult decat atat, imaginea negativa a esecului in afaceri in Romania, dar si mediului economic dificil sunt percepute ca obstacole importante de catre antreprenori. Acestea sunt concluziile primei editii a Barometrului perceptiei asupra mediului antreprenorial romanesc – Antreprenorii vorbesc, lansat astazi de Ernst & Young, in premiera la Romanian Business Leaders Summit.

„Antreprenoriatul reprezinta esenta initiativei si a economiei de piata. Este sursa leadership-ului, a marilor afaceri de familie si a corporatiilor care au influentat viata oamenilor in istoria recenta. Am dezvoltat acest proiect pentru a sustine si promova afacerile antreprenoriale de succes si principiile care au facut posibila performanta lor in Romania. Antreprenorii Vorbesc este un proiect care devine realitate prin antreprenori si pentru antreprenori”, a declarat Bogdan Ion (foto), Managing Partner Ernst & Young Romania in deschiderea Summit-ului de la Bucuresti.

Barometrul Antreprenorii Vorbesc analizeaza perceptiile a 95 de antreprenori locali, care au raspuns chestionarului Ernst & Young, in perioada 1 iunie - 15 august 2012, dar si cele exprimate in cadrul interviurilor directe realizate cu 12 cunoscuti antreprenori romani.

Cultura antreprenoriala: o perceptie negativa asupra esecului in afaceri
Chiar daca 50% dintre respondenti sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, raspunsurile lor privind modul in care este perceput esecul in afaceri de catre mediul de afaceri si societate in ansamblu nu sunt deloc incurajatoare: doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare, in timp ce 32% considera ca este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri iar 24% il considera un indicator al lipsei competentelor. Amploarea acestor raspunsuri arata ca Romania este inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, indicand o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri.

Imbunatatirea comunicarii privind succesul antreprenorilor si promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat sunt actiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii trei ani.

Educatie si training: cu cat mai educati, cu atat mai antreprenoriali
In SUA, 95,1% dintre detinatorii de intreprinderi mici au cel putin studii superioare. In Romania, doar 53,3% dintre antreprenori sunt absolventi de liceu sau de facultate. Totusi, incepand cu anul scolar 2010-2011, educatia antreprenoriala a fost introdusa in licee (clasa a 10-a), fapt ce va creste gradul de constientizare a antreprenoriatului in randul adolescentilor, ca alternativa de cariera.

In plus, contextul economic actual, cu locuri de munca mai putine si instabile, a condus la o schimbare a perceptiei traditionale asupra carierei ideale, care valorizeaza stabilitatea, catre una favorabila antreprenoriatului. A incerca ceva pe cont propriu a inceput sa fie considerat acceptabil. Aceasta tendinta trebuie incurajata prin informarea elevilor si studentilor cu privire la antreprenoriat ca optiune de cariera valida, prin stagii de internship si raspandirea povestilor de succes.

Accesul la finantare: o responsabilitate mare pentru toti actorii interesati
92% dintre respondenti considera ca finantarea este dificila pentru tinerii intreprinzatori. Cifrele arata clar cat de dificil se obtine finantare in Romania pentru un start-up sau pentru o companie intr-o faza mai avansata de dezvoltare. Intreprinzatorii romani cred ca fondurile europene (63%) si imprumuturile bancare (52%) ar avea cel mai mare impact pentru sprijinul antreprenoriatului in urmatorii trei ani, in timp ce private equity, business angels si venture capital ar avea doar un impact mediu.

Aceste raspunsuri nu arata neaparat ca dezvoltarea instrumentelor de finantare precum venture capital, private equity si business angels nu ar avea un impact mare asupra antreprenoriatului, ci mai degraba arata o lipsa ingrijoratoare de informare. Este clar ca aceste tipuri de investitori si surse de finantare sunt inca putin cunoscute in Romania. Mai mult, business angels si venture capital sunt surse de finantare la care antreprenorii au acces limitat, intrucat nu sunt suficient de bine reprezentate si diversificate pe plan local. Dintre sursele alternative de finantare, prive equity sunt cele mai cunoscute si, deci, cele mai accesate de antreprenorii romani. Pentru a schimba aceasta realitate, business angels trebuie sa se grupeze in retele de contacte, in timp ce fondurile de venture capital si private equity ar trebui sa fie promovate mai mult ca surse alternative de finantare.

Reglementare si impozitare: o perspectiva pesimista
Antreprenorii romani nu sunt multumiti de mediul de reglementare si impozitare – doar 36% dintre ei cred ca Romania ofera o legislatie eficienta pentru inceperea unei afaceri, comparativ cu 51% dintre antreprenorii din UE. In ceea ce priveste impozitele si stimulentele fiscale pentru start-up-uri, raspunsurile arata ca acestea sunt destul de putine. Cu toate acestea, start-up-urile ar putea beneficia de stimulente fiscale care nu sunt in mod special dedicate lor, precum deducerile suplimentare pentru cheltuielile de cercetare si dezvoltare – recent majorate de la 20% la 50%.

Sprijin coordonat: in curs de imbunatatire, dar inca neintegrat
Organizatii precum incubatoarele de afaceri, mentorii, cluburile de antreprenori si agentiile de stat ofera sprijin pentru antreprenori. 51% dintre antreprenori cred, insa, ca efortul acestor organizatii nu este suficient de coordonat. Daca ar fi mai bine integrate si rationalizate, aceste resurse ar fi mult mai eficiente.

„Romania nu poate inainta fara un antreprenoriat puternic. Avem nevoie de acest motor intern de crestere, pentru a stimula dezvoltarea sustenabila a economiei locale. Avem nevoie de generatii succesive de antreprenori, care sa contribuie la valorificarea resurselor interne, la generarea locurilor de munca si la cresterea valorii adaugate a produselor si serviciilor romanesti”, concluzioneaza Bogdan Ion.