15% dintre directorii executivi intervievati din cadrul celor mai importante companii din lume s-au declarat dispusi sa efectueze plati in numerar pentru a castiga sau pastra o afacere – arata rezultatele editiei din 2012 ale studiului global Ernst & Young de monitorizare a problematicii fraudelor, Growing Beyond: a place for integrity. Se inregistreaza, astfel, o crestere cu 6 procente fata de anul 2010, cand doar 9% au mentionat aceasta disponibilitate.

Peste 1.700 de directori executivi, inclusiv directori economici si sefi de departamente juridice, de conformitate si audit intern, din 43 de tari au fost intervievati cu privire la atitudinea lor fata de frauda, mita si coruptie. Ulterior, s-au desfasurat si interviuri directe cu membrii conducerii executive din cadrul unor companii de top la nivel global, pentru a discuta concluziile studiului, precum si eforturile depuse de acestia pentru a reduce riscurile asociate. Studiul a fost desfasurat si in Romania, pe un segment reprezentativ de 50 de participanti.

Pentru un numar tot mai mare de membri ai conducerii executive, presiunea crescanda pusa pe cresterea veniturilor submineaza angajamentul lor de a se conforma reglementarilor interne si prevederilor legale. Peisajul concurential continua sa fie distorsionat de comportamentul lipsit de etica. Peste o treime dintre respondenti considera ca, in tara lor, coruptia este larg raspandita iar in cazul pietelor emergente aceasta perceptie este si mai ridicata (de ex. in Brazilia - 84%, Indonezia - 72% sau Turcia - 52%). Fraudele asociate situatiilor financiare raman un risc important in numeroase jurisdictii.

Consiliile de Administratie supuse presiunilor
Consiliile de Administratie sunt considerate de organismele de reglementare si de actionari responsabile pentru gestionarea acestor provocari, fiind supuse unor presiuni intense. Totusi, peste jumatate dintre respondentii din cadrul conducerii executive considera ca este necesar ca membrii Consiliului de Administratie sa cunoasca mai in detaliu afacerea pentru a putea avea un rol de mecanism de protectie. Membrii conducerii executive nu ofera un mesaj unitar - tonul corect dat de conducere fiind diminuat de incapacitatea de a sanctiona comportamentul neadecvat. Aproape 50% dintre respondenti considera ca, in pofida declaratiilor ferme ale conducerii privind angajamentul fata de politicile anti-mita si anti-coruptie, persoanele implicate in astfel de cazuri nu sunt penalizate pentru incalcarea acestor prevederi.

Kenan Burcin Atakan (foto), lider al Departamentului de Investigare a Fraudelor si Mediere a Disputelor din cadrul Ernst & Young din Romania declara: „Durabilitatea dezvoltarii trebuie sprijinita de un comportament de afaceri etic. Provocarile curente din lumea afacerilor subliniaza nevoia de a se pune un accent mai mare pe riscurile privind coruptia si integritatea etica”.

Directorii economici sub lumina reflectoarelor
Directorii economici sunt printre cei mai influenti membri ai conducerii executive, care raporteaza Consiliului de Administratie aspectele privind frauda, mita sau coruptia. Din raspunsurile date de cei aproape 400 de directori financiari care au participat la studiu reiese, insa, ca un numar redus, dar ingrijorator, dintre ei ar putea fi implicat in astfel de cazuri. Un procent de 15% dintre directorii financiari care au participat la studiu au declarat ca ar fi dispusi sa plateasca pentru a castiga o afacere, iar 4% au declarat ca ar fi dispusi sa falsifice rapoartele privind performantele financiare ale companiei. Acest grup de membri ai conducerii executive nu este mare ca numar absolut, dar, tinand cont de raspunderea acestora, reprezinta un risc urias pentru organizatiile lor si pentru Consiliile lor de Administratie.

Rezultatele din Romania ale studiului prezinta faptul ca, in ciuda riscurilor cunoscute care insotesc comportamentul necorespunzator si practicile corupte, in comparatie cu restul lumii (84%), un numar mai redus de participanti (68%) au confirmat existenta unei comunicari interne privind actiunile anti-mita si anti-coruptie din partea membrilor conducerii executive. Doar 10% dintre participantii romani au raportat penalizarea incalcarii politicilor anti-mita si anti-coruptie, pe cand acest procent ajunge la 45% la nivel mondial.

Pregatirea pentru noi provocari: managementul tertilor si riscurile datorate achizitiilor
Conform studiului, societatile care urmaresc oportunitatile pe pietele emergente se confrunta cu riscuri care nu sunt intotdeauna administrate eficient. De exemplu, organismele de reglementare impun efectuarea analizei diagnostic asupra tertilor – aceasta este prevazuta atat de legea americana (US Foreign and Corrupt Practices Act ), cat si de legea britanica (UK Bribery Act) – insa, aproape jumatate din respondenti (44%) au raportat ca nu s-au efectuat verificari ale istoricului partenerilor de afaceri. Multe organizatii au fost expuse, de asemenea, unor riscuri suplimentare, nedesfasurand o analiza diagnostic anti-coruptie adecvata inainte si dupa achizitii. Pentru societatile cu sediul in SUA, aproximativ 84% dintre repondenti mentioneaza ca  desfasoara aceasta analiza fie de fiecare data, fie frecvent inainte de achizitie. In alte zone ale lumii, frecventa este mult mai redusa (39% in Romania, 32% in China, 9% in Nigeria).

In conformitate cu punctul de vedere al Ernst & Young, studiul prezinta modul in care companiile se lupta pentru a stabili un echilibru intre dezvoltare si comportamentul etic de afaceri. Multe companii nu reusesc sa faca suficient pentru a administra riscul de frauda, mita si coruptie. Consiliile de Administratie au nevoie de canale eficiente de comunicare cu persoanele din Departamentul Financiar si cu alti membri ai conducerii executive din cadrul organizatiei pentru a se asigura ca au o privire de ansamblu completa si corecta asupra conformitatii. Pentru ca organizatiile sa profite de noi oportunitati, Consiliile de Administratie trebuie sa se asigure ca tonul corect nu este dat doar de conducere, ci provine  de la toate nivelurile ierarhice din cadrul companiei.