Bancila, Diaconu si Asociatii impreuna cu EY Romania au obtinut ca Agentia Nationala de Administrare Fiscala sa restituie obligatoriu 12 milioane de Euro catre o companie farmaceutica din Romania, reprezentand TVA aferenta taxei clawback. Decizia definitiva este prima de acest fel in Romania si va avea implicatii pentru toata industria farmaceutica.

Astfel, chiar daca incepand cu martie 2024, jurisprudenta CJUE pe aceasta speta a fost transpusa in Codul Fiscal, conform unei practici constante a ANAF nu se recunoaste efectul hotararilor CJUE de la data aplicarii introducerii taxei clawback, ci doar de la data modificarii Codului Fiscal. Acest fapt presupune necesitatea pentru contribuabilii care doresc sa-si recupereze TVA-ul aferent taxei clawback de a se adresa instantelor de judecata pentru recunoasterea dreptului lor.

Decizia Inaltei Curti de Casatie vine dupa pronuntarea de catre CJUE in doua cauze similare pentru Boehringer Germania si Boehringer Ungaria - Cauza C-717/19, si CJUE din Cauza C-462/16. Precizam ca EY a asistat cele doua companii din grupul Boehringer in fata CJUE.

Inalta Curte a tinut cont de principiile jurisprudentei CJUE si a confirmat sustinerile EY in sensul ca plata taxei clawback in cadrul contractelor cost-volum are natura unei restituiri din veniturile obtinute din vanzarea de medicamente si reprezinta, ca atare, o reducere comerciala cu implicatii asupra bazei de impozitare a TVA. Drept urmare, TVA-ul aferent acestei taxe trebuie restituit contribuabililor.

Aceasta concluzie este intarita de faptul ca o parte din sumele decontate de Ministerul Sanatatii pentru medicamentele compensate vandute catre consumatorul final se intorc direct catre Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate sub forma taxei clawback, aceasta taxa fiind direct legata de volumul de medicamente compensate si vandute peste limita bugetata in acest sens. Cu alte cuvinte, pentru perioadele in care contribuabilii au fost obligati la plata taxei clawback, acestia au putut dispune de o suma ce a corespuns pretului de vanzare a medicamentelor compensate catre farmacii /spitale/centre de dializa, diminuat cu taxa clawback, desi TVA aferenta acestor livrari a fost platita catre bugetul de stat in intregime (la pretul de vanzare, fara ca acesta sa fie diminuat cu taxa clawback).

Avand in vedere nivelul ridicat al taxei clawback platit de intreaga industrie farmaceutica, cuantumul TVA pe care contribuabilii din aceasta industrie sunt indreptatiti sa il obtina prin rambursare va fi unul ridicat. Pe langa principal, contribuabilii pot solicita si dobanda fiscala, in cuantum de 7,3% pe an si rata inflatiei, intrucat dobanda fiscala a fost negativa pentru o perioada semnificativa de timp.

Un alt aspect important il constituie si faptul ca rambursarea TVA a fost dispusa pentru o perioada fiscala de 7 ani, cu depasirea perioadei de prescriptie de 5 ani. Astfel, in opinia noastra, in aceasta speta se poate solicita TVA cu depasirea termenului de prescriptie. In acest sens, tot ICCJ s-a pronuntat intr-o alta speta vizand tot o companie din industrie retinand aplicarea jurisprudentei CJUE (Cauza C 533-2016 Volkswagen) retinand o imposibilitate obiectiva de a-si exercita dreptul la rambursare.

Victoria in instanta suprema a fost obtinuta de Bancila, Diaconu si Asociatii impreuna cu EY Romania, din echipa facand parte Emanuel Bancila (Partener, Coordonator al practicii de litigii fiscale) - foto stanga sus, Costin Manta (Partener EY in cadrul departamentului de Taxe indirecte) - foto dreapta, Andrei Boian (Senior Managing Associate in cadrul Bancila, Diaconu si Asociatii) si Eugenia Marin (Of Counsel).