Deşi companiile româneşti se plasează pe primul loc în ceea ce priveşte conştientizarea conceptului de fraudă de către angajaţii lor, mita şi corupţia sunt recunoscute ca probleme semnificative.

Ernst & Young a publicat rezultatele Sondajului European privind Fraudele, 2011. Sondajul a fost realizat prin intervievarea a 2.365 de participanţi provenind din 25 de ţări europene, inclusiv România. Kenan Burcin Atakan, coordonatorul departamentului pentru investigarea fraudelor (FIDS) din cadrul Ernst & Young, declară că rezultatele sondajului reflectă percepţia asupra fenomenului corupţiei în Europa şi, de asemenea, în România.
 

În România 88% dintre respondenţi consideră că mita şi practicile de corupţie sunt foarte răspândite în ţară, procent mai mare decât media răspunsurilor celorlalţi participanţi la sondaj din Europa (62%). Mai mult de jumătate dintre respondenţii din România (56%) spun că criza economică a creat condiţii care au condus la creşterea nivelului practicilor de corupţie.
Având în vedere că 31% la sută dintre respondenţi consideră că mita este o practică obişnuită utilizată pentru a câştiga contracte, este evident că acest tip de comportament lipsit de etică încă este tolerat, dacă nu chiar încurajat. Acest procent este puţin mai ridicat decât cel dat de răspunsurile participanţilor din alte ţări europene.
48% dintre participanţii români consideră că oferirea de cadouri personale, de sume de bani sau de divertisment  pot fi justificate atâta timp cât acestea contribuie la dezvoltarea afacerii, în timp ce această percepţie este împărtăşită de 49% dintre participanţii din celelalte ţări europene. Acest lucru poate fi parţial atribuit presiunilor, cunoscute ca fiind mai mari, asupra directorilor români, pentru îmbunătăţirea performanţei financiare, aspect indicat de 45% dintre respondenţi, comparativ cu media europeană de 36%.
La întrebarea dacă organizaţia în cadrul căreia au lucrat participanţii la sondaj a înregistrat fraude semnificative în ultimii 2 ani, 16% dintre  respondenţii români au răspuns afirmativ, procent care reflectă media europeană şi care este cu mult mai redus decât cel de 37% raportat în Rusia. Este de reţinut faptul că 40% dintre participanţi s-au abţinut să răspundă la această întrebare.
Prevenirea fraudelor poate conduce la reducerea costurilor
Deoarece corupţia este considerată ca fiind foarte răspândită în România, 72% dintre respondenţi cred că a avea o bună reputaţie de conduită etică constituie un adevărat avantaj comercial. Acest lucru este reflectat, de asemenea, în eforturile managementului executiv, despre care 51% dintre respondenţi consideră că şi-a exprimat angajamentul faţă de politicile anti-corupţie, comparativ cu media europeană de 49%. Cu toate acestea 44% dintre respondenţii din România au raportat că au fost martori la promovarea unor persoane cu standarde etice îndoielnice, deşi doar 20% au sugerat că nu au încredere în conduita etică a conducerii companiei lor.
Kenan Burcin Atakan, coordonatorul departamentului pentru investigarea fraudelor (FIDS) din cadrul Ernst & Young menţionează: „Având în vedere presiunile continue asupra resurselor corporaţiilor, investirea într-un proces eficient de creare şi implementare a unui program de prevenire a fraudelor poate fi considerată o strategie de reducere a costurilor pe termen lung. În cadrul acesteia, instruirea este un element-cheie pentru propagarea informaţiei şi pentru insuflarea unui mediu de afaceri etic la nivelul tuturor angajaţilor”.
Anul trecut 41% dintre respondenţii din România au indicat faptul că au primit instruire anti-corupţie,  procent ce plasează România pe locul 1 în Europa (media europeană este de 21%). În conformitate cu concluziile globale, codurile de etică, stabilirea tonului adecvat la toate nivelurile începând de la conducerea firmei şi comunicarea unor sancţiuni clare au fost indicate ca fiind elemente-cheie adiţionale ale culturii anti-corupţie la nivelul companiilor din România.
Cerere de asistenţă din partea autorităţilor de reglementare
Având în vedere că 74% dintre respondenţii români consideră că fenomenul corupţiei este mult prea răspândit pentru a fi combătut (53% în Europa), în acest mediu dificil angajaţii fac apel la organismele de reglementare să înăsprească sancţiunile pentru comportamentul inadecvat şi astfel să genereze schimbări pozitive. Un impresionant procent de 89% dintre respondenţii români consideră că în viitor ar trebui să existe mai multă supraveghere din partea autorităţilor de reglementare, pentru a se reduce riscul apariţiei fraudelor, mitei şi corupţiei.
Integritatea contează
Majoritatea respondenţilor afirmă că nu ar fi dispuşi să contracteze cu furnizori care au fost implicaţi în cazuri de corupţie sau mituire majore (64% în România, comparativ cu 53% în Europa). O buna reputaţie de conduită etică se transpune în beneficii comerciale, în timp ce o companie lipsită de etică poate dăuna mărcii pe care o reprezintă.
Scris de Ofelia Cumpanasu