891 de legi au fost aprobate in sase state din Europa Centrala si de Est (ECE) intre 1 august 2013 si 1 august 2014, cel mai activ stat fiind Romania, cu 257 de legi aprobate, urmata de Polonia (178) si Ungaria (153).

Romania se afla pe primul loc si in ceea ce priveste adoptarea actelor legislative prin procedura extraordinara, 62% dintre cele 257 de legi fiind adoptate prin Ordonante de Urgenta ale Guvernului. In comparatie, gradul de utilizare a acestei proceduri in celelalte state din ECE este de cel mult 11%. Raportul subliniaza ca, desi utilizarea OUG-urilor asigura implementarea rapida a unor noi reglementari, lipsa unor consultari adecvate poate afecta calitatea procesului decizional.

Raportul Grayling AcTrend, elaborat de Grayling CEE Public Affairs Practice Group pe baza datelor oficiale de la institutiile relevante, a analizat legile aprobate in sase tari ECE – Bulgaria, Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Romania si Slovacia – intre 1 august 2013 si 1 august 2014. Raportul ofera o imagine de ansamblu asupra mediului politic si activitatii guvernelor din regiune.

43% dintre actele legislative aprobate (386 din 891) au avut un impact direct asupra activitatii companiilor. Cele mai multe dintre acestea au vizat mediul de afaceri in general (31%), sectorul serviciilor financiare (24%) si sectorul serviciilor (14%), se arata in prima editie a Raportului Grayling AcTrend. Impactul asupra sectorului IT&C, industriei si sectorului medical a fost cel mai redus, in intreaga regiune.

„Sectorul financiar s-a confruntat cu cel mai mare numar de reglementari in intreaga regiune. Mai mult, se estimeaza ca va ramane sectorul cel mai relevant pentru autoritatile din Bulgaria, datorita recentei crize bancare, inca nedepasite. Estimam introducerea unui numar semnificativ de noi legi in prima jumatate a anului 2015, in special in domeniul imobiliar, pe piata creditelor ipotecare, in domeniul turismului si sportului, locuintelor sociale, antreprenoriatului si combaterii economiei subterane.

In ceea ce priveste Romania, este probabil ca anul electoral sa se dovedeasca extrem de costisitor pentru economia locala in 2015, dat fiind ca Guvernul va trebui sa compenseze printr-o noua crestere a taxelor veniturile bugetare reduse. In Ungaria, adevarata activitate de reglementare a inceput dupa alegerile locale, organizate la jumatatea lunii octombrie. Prezentarea urmata de retragerea propunerii privind impozitul pe internet a dat nastere unor tensiuni serioase pe scena politica. Pentru Polonia, urmatoarele luni vor fi intense din punct de vedere al legislatiei, insa nu se anticipeaza modificari legislative de amploare”, a comentat cu privire la studiu Gergely Ábrahám (foto), Coordonatorul Grayling CEE Public Affairs Practice Group.

Cu toate ca guvernele din regiune au introdus 79% dintre legi in sectorul comercial, proiectele inaintate de parlamentari au si ele o pondere semnificativa, de aproximativ 19%. Membrii Parlamentelor din Bulgaria si Ungaria s-au dovedit a fi cei mai activi in ceea ce priveste depunerea proiectelor de lege. In Bulgaria, Guvernul nu a putut sa se bucure de avantajul majoritatii parlamentare pe durata mandatului Premierului Plamen Oresharski, 28% dintre propunerile legislative venind din partea membrilor Parlamentului. In Ungaria, Guvernul a preferat sa evite dezbaterile publice cu privire la anumite proiecte de lege, asigurandu-se ca acestea sunt introduse de membrii Parlamentului, mai degraba decat de Guvern, ceea ce datorita unei portite legislative, permite evitarea consultarilor obligatorii cu grupurile de interes si alti factori relevanti.

Una din cinci legi (20,7%) s-a bucurat de o atentie semnificativa a mass mediei din regiune. Ungaria si Bulgaria au inregistrat cel mai ridicat scor in aceasta privinta (44% dintre legile aprobate in cele doua tari), in timp ce Polonia (11%) si Slovacia (10%) s-au clasat la finele listei.

Guvernul Ungariei, beneficiind de o majoritate de doua treimi in Parlament, a introdus o serie de masuri considerate “neortodoxe” de opinia publica locala si internationala. Mass media a organizat frecvent dezbateri referitoare la diverse initiative legislative (de ex. taxa pe veniturile anuale din publicitate). In Bulgaria, Guvernul si Parlamentul au avut o rata de aprobare sub 20% din partea publicului pentru cea mai mare parte a mandatului, motiv pentru care marea majoritate a legilor si proiectelor de lege au fost dezbatute intens si criticate in mass media.