Rezultatele pentru Romania si Europa de Est

Conditiile de piata nu par sa se imbunatateasca

Conform studiului Ernst & Young, efectuat recent in 36 de tari, inclusiv in Romania, respondentii romani sunt mai optimisti in ceea ce priveste evolutia pietei locale. Astfel, 40% dintre ei se asteapta la o imbunatatire a conditiilor de piata pentru afacerea lor in urmatoarele 12 luni, comparativ cu 27% dintre respondentii din Europa de Est, respectiv media de 32% inregistrata pentru toate cele 36 de tari.

Studiul arata ca un numar considerabil de companii din EMEIA resimt o presiune crescanda din partea investitorilor si a actionarilor pentru atingerea obiectivelor si pentru o imbunatatire a performantelor lor financiare. Multe companii se confrunta cu presiunea de a reduce costurile, care este reflectata la nivelul angajatilor si managerilor prin reducerea remuneratiei lor. Astfel, 79% dintre respondentii din Romania au mentionat ca se asteapta la inghetarea salariilor, reducerea bonusurilor sau chiar la reducerea salariilor si eliminarea completa a bonusurilor in ultimul an, in comparatie cu 59% din totalul participantilor la studiu.

Desi respondentii romani sustin ca au o viziune optimista in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de piata, acest lucru este contrazis de asteptarile lor. Ei se asteapta ca obiectivele financiare sa devina si mai greu de atins si la o presiune suplimentara asupra pachetului salarial, ceea ce sugereaza ca, de fapt, perspectiva lor este una pesimista.

Kenan Burcin Atakan (foto), Lider al Fraud Investigation & Dispute Services din cadrul Ernst & Young Romania afirma: “Angajatii din Romania par sa resimta o presiune crescuta pentru a obtine performanta si constientizeaza posibilitatea unor eventuale reduceri salariale. Aceasta presiune interna ar trebui sa fie sustinuta si gestionata printr-o solida cultura interna de combatere a fraudei si de guvernanta a aspectelor legate de conformitate”.

Organizatiile nu stiu ce se intampla in interior
Rezultatele sondajului sugereaza ca managementul sau actionarii nu pun suficiente intrebari cu privire la operatiunile desfasurate de companiile pe care le conduc. Astfel, 82% dintre respondentii din Romania au declarat ca nu li s-au cerut informatii detaliate cu privire la contractele incheiate cu terti furnizori sau clienti, si nici despre identitatea acestora. De asemenea, 85% dintre respondentii din Romania considera ca nu au fost cerute suficiente informatii in legatura cu valoarea cheltuielilor de marketing, de dezvoltare a businessului si de protocol. Prin urmare, este rezonabil sa se deduca faptul ca relatia companiei cu terti si corectitudinea performantei financiare raportate sunt supuse anumitor riscuri.

Rezultatele sondajului, incluzand respondentii din Romania, sugereaza ca, desi majoritatea celor intervievati constientizeaza importanta politicilor de combatere a coruptiei in organizatiile lor, considera ca monitorizarea acestora este deficitara.

In plus, sondajul arata ca unul din patru respondenti din Romania considera ca respectarea indeaproape a politicilor de combatere a coruptiei dauneaza competitivitatii lor pe piata locala.

Kenan Burcin Atakan comenteaza: “Politicile timide, incoerente de prevenire si combatere a fraudei creeaza o imagine de vulnerabilitate a companiei fata de propriii angajati. Odata ce aceasta vulnerabilitate este constientizata, implementarea efectiva si eficienta a unui program de prevenire si combatere a fraudei devine o provocare majora pentru organizatie si, de fapt, reprezinta o componenta esentiala a unei afaceri durabile”.

Mita si coruptia mai scazute in Romania decat in Europa de Est
Rezultatele studiului scot in evidenta faptul ca majoritatea respondentilor din Romania contesta existenta mitei si a coruptiei in apropierea afacerilor pe care le desfasoara. Astfel, 61% dintre respondentii din Romania sunt de parere ca practicile de coruptie sunt intalnite pe scara larga in Romania, dar numai un procent de 17% considera ca firmele locale isi supraevalueaza rezultatele din situatiile financiare si doar 1% recunosc faptul ca firmele lor sunt angajate in astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor si subevaluarea costurilor in vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt si respectarea bugetului.

Mai mult, dintre romanii chestionati, doar 19% au indicat ca in sectorul in care firma lor isi desfasoara activitatea, mita este o practica des intalnita pentru a castiga contracte, comparativ cu o rata de raspuns de 37% inregistrata in Europa de Est. Aceasta afirmatie a fost sustinuta si de cei 59% dintre respondentii romani, care considera ca oferirea de cadouri, bani sau alte atentii pentru a castiga sau mentine o afacere nu poate fi justificata pentru a ajuta o companie sa supravietuiasca, nici macar in situatia unei recesiuni economice.

Rezultatele studiului scot in evidenta faptul ca majoritatea respondentilor percep coruptia ca pe un fenomen raspandit pe scara larga in tarile lor, dar cand vine vorba despre existenta acestui fenomen in cadrul sectorului de afaceri in care firmele lor activeaza, perceptia lor se schimba.

Kenan Burcin Atakan este de parere ca “pentru a reduce riscurile de frauda, mita si coruptie, managementul trebuie sa constientizeze faptul ca si compania pe care o conduce, si nu doar piata locala, este expusa la astfel de riscuri. Acceptarea faptului ca aceste riscuri exista reprezinta primul pas in crearea si implementarea unor programe eficiente de descurajare a fraudei”.

Programele locale de prevenire fraudei nu sunt considerate eficiente
Studiul arata ca majoritatea organizatiilor au definite politici anti-coruptie iar angajatii lor considera ca exista sanctiuni clare in cazul in care aceste politici sunt incalcate. Desi majoritatea respondentilor din Romania considera ca politicile anticoruptie sunt foarte relevante pentru munca lor, unul din patru este de parere ca aceste politici sunt bine definite, dar nu functioneaza.

In Romania, eficacitatea programelor de conformitate este considerata a fi partial impiedicata de o lipsa perceputa de flexibilitate, intrucat numai 13% dintre respondenti considera ca politicile anti-coruptie sunt adaptate la nevoile locale. Aceasta problema este exacerbata de lipsa de incredere in raportarea fraudelor si in cadrul ce defineste semnalarea actelor de coruptie. Mai putin de jumatate din angajatii intervievati sunt de parere ca firma lor sustine persoanele care au raportat cazuri de suspiciuni de frauda, mita si coruptie.

Kenan Burcin Atakan concluzioneaza: “Desi companiile resimt presiunea reducerii costurilor, o abordare proactiva in ceea ce priveste prevenirea fraudei este mai eficace si mai putin costisitoare decat o abordare reactiva privind combaterea fraudelor. Odata definite, programele anticoruptie trebuie puse in aplicare in mod corespunzator prin comunicare constanta, training si monitorizare, precum si printr-un mesaj puternic venit din partea celor care conduc compania”.