Incertitudine fiscala, presiune administrativa si asteptari ridicate privind modernizarea aparatului fiscal ar fi aspectele principale pe care directorii financiari din Romania le-au semnalat ca fiind cele mai solicitante in domeniul lor de actiune in acest an – conform Sondajului privind modificarile fiscale, realizat de EY Romania in ianuarie 2026. Totul vine in urma unui 2025 care a marcat schimbari esentiale in fiscalitatea romaneasca, iar anul in curs, dar si 2027, se anunta cel putin la fel de provocatori. Perceptia aproape unanima a mediului de afaceri este aceea a unei inaspriri a fiscalitatii in 2026, combinata cu perceptia ca solutiile alternative la majorarea taxelor sunt insuficient valorificate de autoritati.

Posibila crestere a taxelor in 2026 este principala sursa de ingrijorare

Un procent covarsitor (91%) dintre respondenti anticipeaza cresteri de taxe in 2026, ceea ce indica o lipsa acuta de incredere in stabilitatea cadrului fiscal. Pentru directorii financiari, aceasta perspectiva se traduce direct in dificultati de planificare bugetara, cresterea costurilor de conformare si incertitudine in deciziile de investitii. De altfel, lipsa de perspectiva se traduce prin lipsa mult-cerutei predictibilitati (fiscale si de afaceri), atat de necesara dezvoltarii sustenabile a unei companii. Sunt si optimisti, putini, doar 9%, care mizeaza pe reduceri fiscale. Acest procent mic sugereaza ca mediul de afaceri nu percepe semnale credibile de relaxare fiscala.

Potrivit rezultatelor studiului, majoritatea respondentilor (85%) indica reforma fiscala drept principala cauza a cresterilor de taxe, urmata de inflatie (32%) si, la mare distanta (22%), cresterea activitatii companiilor. Firmele percep schimbarile fiscale mai degraba ca masuri reactive, de acoperire a deficitului bugetar-record inregistrat in ultimii ani, decat ca parte a unei strategii coerente pe termen lung a statului roman. Aproape un sfert dintre directori financiari considera ca aceste cresteri ar fi putut fi evitate, ceea ce semnaleaza nemultumiri legate de modul in care politicile fiscale sunt concepute si implementate.

Colectarea ineficienta si evaziunea, probleme sistemice nerezolvate

O tema recurenta in raspunsuri este perceptia ca statul nu exploateaza suficient potentialul de colectare existent. Cei mai multi respondenti (84%) au mentionat imbunatatirea colectarii si combaterea evaziunii fiscale ca principale alternative la majorarea taxelor. Cresterea conformarii voluntare a contribuabililor, inclusiv prin implicarea autoritatilor in cresterea educatiei fiscale (52%) si utilizarea platformelor automatizate de raportare (51%), care simplifica declararea si cresc transparenta fiscala sunt alte doua alternative pe care respondentii le considera importante in demersul de colectare eficienta. Mediul de afaceri considera problema mai degraba una de administrare si guvernanta fiscala, decat de nivel al taxarii.

Contextul acestei perceptii este acela in care, practic, in 2025, o singura taxa a fost majorata, de la 19 la 21%, dar pentru 2026 au fost anuntate si aprobate deja cresteri ale nivelului de impozitare pe segmente cu nivele mai mici in anii trecuti (dividende, venituri din tranzactii crypto, impozite pe imobile si auto). Peste jumatate (54%) dintre directori financiari subliniaza importanta cresterii conformarii voluntare si a digitalizarii proceselor de raportare, ceea ce indica o nevoie clara de simplificare administrativa si de reducere a poverii birocratice.

Digitalizarea ANAF si profesionalizarea administratiei fiscale – o asteptare critica

O alta concluzie a sondajului este asteptarea din partea companiilor cu privire la modernizarea administratiei fiscale, unde majoritatea (91%) considera esentiala digitalizarea ANAF si imbunatatirea pregatirii inspectorilor fiscali. De asemenea, cei mai multi CFO (80%) vad utilizarea mai eficienta a datelor deja colectate drept o prioritate, iar 75% cer mai multa transparenta in selectia contribuabililor pentru control, aspecte direct legate de predictibilitate, reducerea controalelor arbitrare sau interpretari neunitare ale legislatiei.

Referitor la aspecte punctuale, precum contributiile sociale si impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), perceptia generala este de impact redus, insa aproape o treime dintre respondenti anticipeaza efecte semnificative. Aproape jumatate dintre companii nu anticipeaza un impact direct in privinta modificarilor IMCA, insa peste o treime se asteapta la presiuni pe profitabilitate, ceea ce indica un potential risc de diferente competitive intre modele de business.

Despre implementarea SAF-T si utilizarea sistemelor digitale fiscale, aproape jumatate (40%) dintre respondenti au declarat ca nu efectueaza verificari interne ale datelor raportate. Si in cazul Decontului TVA precompletat, o treime dintre respondenti au mentionat ca nu realizeaza nicio verificare, ceea ce pentru directorii financiari reprezinta o presiune si indica o nevoie crescuta de automatizare si expertiza fiscala.

Controalele inopinate: impact simbolic, efect operational limitat

Desi controalele inopinate au avut o vizibilitate publica ridicata, impactul lor concret asupra companiilor din esantion este limitat. Doar 14% dintre respondenti au spus ca au fost vizati direct, iar un procent si mai mic a ajuns efectiv in inspectie fiscala. Acest lucru sugereaza ca, din perspectiva directorilor financiari, presiunea reala nu vine atat din controale punctuale, cat din acumularea obligatiilor de raportare si din incertitudinea legislativa.

In concluzie, sondajul releva faptul ca principala problema ramane lipsa de predictibilitate, complexitatea conformarii si perceptia unei administrari fiscale ineficiente. In absenta unor schimbari structurale, mediul de afaceri considera ca presiunea fiscala va continua sa creasca, cu efecte directe asupra investitiilor si competitivitatii economice.

„Pare ca, acum mai mult ca oricand in anii anteriori, predictibilitatea primeaza, lipsa acesteia fiind invocata de majoritatea covarsitoare a responsabililor financiari din companii. Nu cuantumul taxelor, nici chiar numarul acestora ori birocratia statului sunt acea problema numarul unu, ci masurile care sa dea siguranta companiilor ca isi pot sustine pe termen lung afacerile. Predictibilitatea si transparenta sunt bazele unui parteneriat win-win intre stat si contribuabil, ceea ce trebuie sa fie obiectivul oricarei reforme fiscale in Romania”, a concluzionat Alex Milcev (foto), Partener, Liderul Departamentului de Asistenta Fiscala si Juridica EY Romania.