Una dintre activitatile din Romania care se desfasoara inca, in mare parte, in zona gri sau chiar “la negru” din punct de vedere al platilor catre prestatori, al inregistrarii legale si al declararii muncii prestate este cea a serviciilor desfasurate de catre persoane particulare in gospodarii, precum cele de menaj casnic, prepararea hranei, gradinarit, ingrijirea copiilor si a batranilor sau alte activitati casnice. De cele mai multe ori, aceste servicii sunt oferite ocazional, iar platile dinspre beneficiar catre prestator se fac in numerar si sunt rareori fiscalizate. Fenomenul nu este caracteristic doar Romaniei, acesta se intalneste in multe alte tari europene, motiv pentru care institutiile din Uniunea Europeana sunt preocupate de aducerea lui in legalitate.

Intr-un raport publicat anul trecut de Autoritatea Europeana in domeniul Muncii (European Labour Authority – ELA), realizat pe baza datelor colectate din cele 27 de state membre UE, se arata ca, din 12,8 milioane de lucratori casnici (Personal and Household Services - PHS), peste jumatate (6,8 milioane) nu erau inregistrati in evidentele autoritatilor locale de munca. Altfel spus, muncesc “la negru”. Si in Romania, de cele mai multe ori, aceste activitati nu se deruleaza printr-un contract care sa asigure protectie sociala pentru prestator si plata taxelor aferente catre bugetul de stat.

Anvergura fenomenului ramane insa greu de evaluat, in lipsa unor estimari oficiale in sectorul muncii nedeclarate. Indiferent daca aceste servicii se deruleaza permanent sau ocazional, beneficiarii si prestatorii persoane fizice ar trebui sa opteze pentru forme legale de munca si plata.

In acest context, in Romania va intra in vigoare, incepand de anul viitor, Legea prestatorului casnic (Legea nr. 111/2022) – cadrul legal in baza caruia persoanele fizice pot desfasura activitati casnice in schimbul unei remuneratii acordate sub forma de tichete de activitati casnice. Intre prestator si beneficiar se stabileste un raport juridic prin acordul de vointa al partilor, fara a avea o forma scrisa, in vederea prestarii activitatilor casnice.  

Legea stabileste notiunea de activitate casnica, modalitatea prin care vor fi platiti cei care presteaza aceste activitati, respectiv prin tichete pentru activitati casnice, mecanismul prin care beneficiarii serviciilor vor achizitiona tichetele de la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene si a municipiului Bucuresti, de la posta sau prin intermediul unei platforme electronice. Prestatorii vor transforma tichetele in bani, in cel mult 12 luni de la data primirii acestora, la agentii, la posta sau prin ordin de plata/transfer in contul bancar indicat de catre prestator prin platforma electronica, iar impozitele si contributiile datorate de catre prestatori vor fi retinute la momentul preschimbarii tichetelor in bani. Obligatiile fiscale se platesc de catre agentii, in numele prestatorilor casnici.

Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului. Valoarea unui tichet de activitati casnice este de 15 lei, nu este transferabil si nu poate fi utilizat pentru achizitia altor bunuri si servicii. Legea defineste activitatea casnica drept activitatea ocazionala, necalificata, desfasurata de un prestator casnic, in legatura cu gospodaria unei familii sau a unei persoane singure, in calitate de beneficiar.

Activitatea nu este efectuata in scop comercial si include servicii de curatenie, igienizare, spalat/calcat rufe, croitorie, preparare a hranei, ingrijire corporala, hranire ori de supraveghere a beneficiarului casnic dependent.

Avantajele pentru prestatorii casnici, conform legii care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2024:

- Tichetele de activitati casnice beneficiaza de un tratament fiscal favorabil – prestatorii datoreaza doar impozit pe venit (10%) si contributia la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumatate din valoarea tichetului;
- Prestatorii casnici devin asigurati la sistemul de pensii, precum si la sistemul de sanatate avand dreptul la pachetul de servicii medicale de baza (chiar daca nu platesc si contributia la sanatate) in anumite conditii;
- Prestatorii casnici pot beneficia de indemnizatia de somaj, intrucat potrivit legii, aceste persoane nu sunt asimilate unora ce realizeaza venituri.

Beneficiarii care vor cumpara si folosi, intr-un an, cel putin 600 de tichete de activitati casnice, vor primi de la stat, inca 75 de tichete, gratuite, ca stimulent si vor putea fi folosite in anul urmator.
In plus, angajatorii pot acorda salariatilor proprii sub forma de prima sau bonus, in afara de salariul de baza stabilit, tichete de activitati casnice, suportand valoarea acestora. Pentru aceste beneficii, salariatii vor suporta doar impozit pe venit, nu si contributii sociale. Angajatorii care au cumparat si acordat intr-un an cel putin 600 de tichete pentru acelasi angajat, pot beneficia gratuit de 50 de tichete in anul urmator, pentru fiecare angajat pentru care au cumparat si acordat minimul de tichete.

De ce este binevenita noua lege?

Legea prestatorului casnic vine sa umple un gol legislativ si reglementeaza o zona in care activitatile se deruleaza, de cele mai multe ori, nefiscalizat si necontrolat. Legea isi propune sa aduca la suprafata veniturile persoanelor care desfasoara activitati gospodaresti si taxele ce s-ar datora de catre acestea, printr-un mecanism de plata bazat pe tichete gestionate de catre autoritati si, in acelasi timp, sa ofere protectie sociala acestor persoane.

Ce se intampla in alte tari europene?

Mecanisme de plata prin tichete care ajuta lucratorii casnici sa isi desfasoare activitatea legal si fiscalizat, prin care sarcinile lor administrative sunt reduse si simplificate, exista in multe alte state europene.

In Franta a fost introdusa in legislatie (din anul 2006) o schema de vouchere – “Chèque emploi service universel (CESU)” –  pentru a facilita accesul la servicii casnice. Aceasta schema a simplificat procedurile necesare pentru a transforma munca nedeclarata in munca declarata si pentru a crea noi locuri de munca. Voucherele permit beneficiarilor (gospodariile private) sa obtina deduceri fiscale sau finantare pentru servicii casnice. Mai mult, companiile care achizitioneaza astfel de vouchere, pentru a le acorda propriilor angajati ca avantaje salariale, pot beneficia de deduceri fiscale de pana la 50.000 euro / an.

In Belgia a fost reglementat un sistem pe baza de vouchere inca din 2001. Beneficiarul serviciilor casnice achizitioneaza un anumit numar de vouchere de la o companie emitenta si ofera unui prestator un voucher pentru fiecare ora lucrata. Pretul voucherului este stabilit de autoritatile publice, iar angajatul prezinta tichetele la organizatia intermediara unde este angajat si primeste in schimb un salariu si alte beneficii. Organizatia intermediara returneaza voucherele catre entitatea emitenta si primeste in schimb o suma de bani, subventionata din fonduri publice.

In Austria a fost introdusa in legislatie in 2006 o schema de vouchere – “Dienstleistungsschecks” – cu scopul de a reduce munca nereglementata si de a imbunatati protectia sociala a lucratorilor casnici. Voucherele permit persoanelor care au nevoie de servicii in propriile gospodarii (precum servicii de ingrijire a copiilor, a persoanelor in varsta, gradinarit, curatenia casnica si intretinerea casei) sa plateasca pentru aceste servicii prin vouchere, in loc de platile in numerar. Prin plata acestor servicii prin vouchere, beneficiarii indeplinesc toate obligatiile de asigurari sociale in numele prestatorului.

In general, alte state din Uniunea Europeana au optat pentru utilizarea de vouchere, simplificarea conformarii pentru prestatorii casnici si beneficiarii serviciilor, credite fiscale si alte stimulente. Gospodariile si lucratorii din acest domeniu socio-economic au nevoie de proceduri administrative simple (instrumente declarative si fiscale simple) care sa ii ajute sa-si formalizeze locurile de munca. Este ceea ce Romania va incerca incepand de anul viitor.

Pe fondul nevoilor de reformare a sistemului fiscal din Romania, coroborat cu intensificarea actiunilor ANAF pentru conformarea tuturor celor care obtin venituri in diverse forme, este evident efortul autoritatilor fiscale de a reglementa si a aduce in lumina legislatiei si zonele gri sau negre ale economiei nationale. Aceste eforturi se aliniaza celor ale Uniunii Europene de a aduce o anume siguranta paturilor sociale defavorizate, prin reglementari facile si diverse stimulente.

Autori: Corina Mindoiu (foto stanga sus), Partener, Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania si
Catalina Butan (foto dreapta), Manager, Impozit pe venit si contributii sociale, EY Romania