Cadrul legal care reglementeaza sectorul energiei electrice a suferit modificari semnificative in urma adoptarii la sfarsitul anului 2021 a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 143/2021 (Ordonanta 143) si Ordinului ANRE nr. 137/2021 (Ordinul 137). Printre aceste schimbari, doua categorii au o importanta extrem de mare pentru producatori, astfel cum vom detalia mai jos.

Liberalizarea PPA – bancabilitate sporita

Schimbarea asteptata indelung de producatorii de energie electrica a fost, desigur, reglementarea expresa a posibilitatii de a incheia contracte de vanzare a energiei electrice negociate bilateral (power purchase agreements - PPA), care a fost eliminata din legislatie in anul 2012 prin art. 23 din Legea nr. 123/2012 (Legea Energiei), conform caruia tranzactiile cu energie electrica pe piata angro ar trebui sa fie efectuate mod transparent, public, centralizat si nediscriminatoriu, in timp ce contractele bilaterale erau permise in mod expres, in principiu, doar pe piata cu amanuntul. Legea Energiei a definit, de asemenea, notiunea de „piata centralizata”, simplificand, drept piata intermediata de „operatorul pietei centralizate” si pana la aceasta data doar Opcom (filiala a Transelectrica – operatorul de transport si sistem (OTS)) a fost autorizat in aceasta calitate de operator. In consecinta, toate tranzactiile angro de energie electrica au fost pana in prezent incheiate pe diferitele platforme Opcom.

Ordonanta 143 abroga aceasta prevedere si, astfel, elimina obligatia producatorilor privati de a comercializa energia electrica pe pietele centralizate. In plus, Ordonanta 143 prevede clar ca tranzactiile angro includ tranzactii bilaterale negociate direct. Astfel, Legea Energiei este acum armonizata cu reglementarile UE privind PPA, desi impactul legal este oarecum doar de confirmare, avand in vedere ca ANRE a facut demersuri de reglementare inca de la sfarsitul anului 2019 pentru a reintroduce posibilitatea de incheiere a contractelor negociate direct sub umbrela Regulamentului (UE) 2019/943. S-ar parea ca acesta este sfarsitul lungii epopei a PPA in Romania (discuta in articolele anterioare pe aceasta tema), dar oare asa este?

Ordonanta 143 trebuie sa fie supusa votului in Parlament si poate fi aprobata cu eventuale modificari, astfel incat, vorbind pur ipotetic, liberalizarea PPA ar putea fi repusa in discutie, dar nimeni nu se asteapta  totusi ca acest lucru sa se intample, in mod rezonabil. Prin urmare, proiectele privind energia din surse regenerabile devin mai bancabile si, in curand, bancile se vor grabi din nou sa intre pe aceasta piata, poate cu o oarecare reticenta dupa problemele cu care s-au confruntat in timpul finantarii primului val de investitii din surse regenerabile, dar cu o incredere sporita in aptitudinea cadrului politico - juridic al UE de a misca lucrurile in directia potrivita.

Liberalizarea PPA vine la pachet cu spargerea monopolului Opcom in calitate de operator unic de piata centralizata . Existenta unui operator unic de piata pare sa fi fost de fapt intentia reala a legiuitorului la adoptarea actualei Legi a energiei in  2012, un indicator fiind acela ca, spre deosebire de definitia tuturor celorlalti operatori (cum ar fi operatorii de distributie sau de transport), care se referea la „orice persoana” care indeplineste o serie de cerinte, definitia operatorului de piata se referea la „persoana” care opereaza piete centralizate. In orice caz, Bursa Romana de Marfuri (BRM) a incercat fara succes pana acum sa obtina de la autoritatea de reglementare (ANRE) o licenta de operator pe piata de energie electrica.

In schimb, Ordonanta 143 face o distinctie intre conceptul de „operator al pietei” (standard) al carui rol este de a corela ofertele de vanzare cu ofertele de cumparare a energiei electrice si conceptul de „operator desemnat al pietei de energie electrica” de catre ANRE, al carui rol este de a indeplini sarcinile pe care le implica cuplarea unica a pietelor pentru ziua urmatoare sau a pietelor intrazilnice, deschizand, astfel, posibilitatea legala a existentei mai multor operatori ai pietei. Pe baza acestei interpretari, se pare ca BRM a solicitat din nou o licenta pentru a actiona in calitate de operator al pietei angro in contextul acestor noi modificari . De asemenea, pe baza definitiei extinse a pietelor de energie electrica prevazuta in Regulamentul (UE) 2019/943 si Ordonanta 143, care cuprinde si alte tipuri de piete in afara de bursele reglementate de energie electrica (cum ar fi, de exemplu, pietele extrabursiere), BRM a anuntat lansarea unei platforme pentru contracte bilaterale de energie electrica cu scopul de a deveni o alternativa la Opcom.

Un alt aspect important reglementat de Ordonanta 143 este afirmarea principiului general, conform caruia participarea la orice piete de energie electrica se face pe baza voluntara pentru toti participantii la piata, in conformitate cu reglementarile UE, inclusiv piata de echilibrare considerata in mod traditional drept o piata obligatorie (desigur, responsabilitatea pentru echilibrare ramane ca obligatie legala). Reglementarile UE reflectate de Ordonanta 143 urmaresc sa minimizeze recurgerea la piata de echilibrare, permitand participantilor la piata sa tranzactioneze energia cat mai aproape de timpul real si cel putin pana la ora de inchidere a portii pietei intrazilnice interzonale, cu posibilitatea de a tranzactiona energia in intervale de timp cel putin la fel de scurte ca intervalul de decontare a dezechilibrelor atat pe pietele din ziua urmatoare, cat si pe pietele intrazilnice.

Noi reguli pentru racordarea la retea – jongland cu conceptele

Energia electrica produsa din resurse regenerabile si in cogenerare de inalta eficienta nu va mai beneficia in mod expres de acces garantat/prioritar la retelele electrice, dar va beneficia de dispecerizare prioritara. Cu toate acestea, preluarea in reteaua electrica este „garantata” pentru energia electrica produsa din surse regenerabile in centralele electrice care primesc in prezent certificate verzi (adica, primul val de capacitati de resurse regenerabile).

In ambele situatii, detaliile tehnice urmeaza sa fie prevazute in reglementarile ANRE ulterioare. In acelasi timp, desi nu mai are vreo utilizare functionala in cuprinsul Legii energiei, conceptul de „acces prioritar” ramane formal definit de lege in mod distinct fata de alte concepte similare precum „dispecerizare prioritara” (care, in esenta, este un fel de acces general garantat) si „acces garantat” (care se refera in principal la energia electrica vanduta pe piata concurentiala).

In orice caz, atat dispecerizarea prioritara, cat si accesul prioritar functioneaza atat timp cat securitatea sistemului energetic national nu este afectata, in timp ce accesul garantat pare sa se aplice neconditionat din aceasta perspectiva (cel putin nu exista o restrictie explicita). Inainte de Ordonanta 143, centralele regenerabile cu o capacitate instalata de maxim 1 MW beneficiau de acces prioritar si toate centralele regenerabile beneficiau de acces garantat si dispecerizare prioritara.

Toate cele de mai sus ridica intrebarea daca aveam de-a face cu un ghiveci de concepte similare sau cu o distinctie fina la nivel tehnic.

Ordonanta 143 detaliaza in continuare regimul accesului la retea prin (i) interzicerea OTS de a refuza racordarea, pe de o parte, invocand costuri suplimentare generate de cresterea necesara a capacitatii elementelor de sistem in perimetrul imediat al punctului de racordare, sau, pe de alta parte, prin invocarea unor viitoare limitari posibile ale capacitatilor de retea disponibile, cum ar fi de exemplu, congestia in partile indepartate ale sistemului de transport si (ii) prin reglementarea unor coordonate pentru limitarile de acces la retea pe care OTS le poate impune. Astfel, OTS poate impune limitari asupra capacitatii garantate de acces la retea (nefiind clar daca textul de lege face referire la dreptul generic de acces la retea sau la capacitatea aprobata in baza avizului tehnic de racordare) sau poate aproba racordarea sub rezerva unor limitari operationale, cu conditia ca orice astfel de limitari sa fi fost aprobate de ANRE pe baza unor proceduri transparente si nediscriminatorii. De asemenea, trebuie mentionat ca Ordonanta 143 interzice aplicarea unor asemenea limitari la centralele electrice care suporta costuri legate de asigurarea racordarii nelimitate la retea (nefiind clar daca prevederea se refera la costuri de intarire/modernizare/extindere a retelei sau la altceva). Asemenea prevederi par a fi indeosebi relevante pentru zonele in care reteaua electrica este supraincarcata, cum ar fi regiunea Dobrogea.

O alta noutate in ceea ce priveste racordarea la retea este reglementarea posibilitatii oferite operatorilor de retea de a aplica metode de piata pentru alocarea capacitatii existente (conform reglementarilor ulterioare de implementare ale ANRE) in situatiile in care capacitatea existenta nu poate face fata tuturor solicitarilor. Alocarea capacitatii se bazeaza in prezent pe principiul primul venit, primul servit, sau cel putin asa ar trebui sa stea lucrurile in spiritul reglementarii actuale a racordarii la retea. Astfel, in mod normal, capacitatea existenta ar trebui alocata, in limita disponibila, in ordinea cronologica a cererilor de racordare complete (desi actualul regulament de racordare la retea aprobat prin Ordinul ANRE nr. 59/2013 este oarecum neclar in aceasta privinta).

In ceea ce priveste capacitatea disponibila a retelei, legiuitorul a depus eforturi in ultimii ani pentru cresterea transparentei procesului de racordare si a nivelului de comunicare/informare a pietei in acest sens. Urmand aceeasi logica, Ordinul 137 (aplicabil din martie 2022) stabileste un set de criterii si reguli tehnice pentru stabilirea capacitatii disponibile in retelele electrice de catre OTS si impune publicarea capacitatii disponibile pe site-ul OTS (atat la nivel de retea de transport, cat si de distributie) lunar incepand cu 1 aprilie 2022, de doua ori pe luna incepand cu 1 iulie 2022 si la fiecare doua saptamani incepand cu 1 octombrie 2022. OTS trebuie sa emita o procedura operationala pentru a stabili capacitatea disponibila care urmeaza a fi notificata ANRE (pana la 3 martie 2022 si la 15 zile de la orice actualizare). De asemenea, Ordinul 137 impune operatorilor de retea sa raspunda unei solicitari de informatii privind racordarea in urma informatiilor publicate pe site-ul OTS privind capacitatea retelei in termen de 15 zile.

In plus, sunt aduse clarificari importante in ceea ce priveste racordarea printr-o linie directa – producatorii isi pot aproviziona toti clientii printr-o linie directa, fara a fi supusi unor costuri sau proceduri administrative disproportionate. Inainte de Ordonanta 143, posibilitatea de a aproviziona clientii printr-o linie electrica directa era permisa numai daca nu exista o alternativa rezonabila (din punct de vedere economic si tehnic) de acces la reteaua de interes public.

Prin urmare, liniile directe sunt acum permise fara conditionalitate si acest lucru ar putea fi benefic, de exemplu, pentru centralele solare sau pentru centralele pe cogenerare concepute pentru a servi clientilor industriali mari. Astfel de investitii ar putea fi structurate ca proiecte la cheie sau proiecte de tip proiectare - construire - detinere – exploatare - transfer (DBOOT: design - build - own - operate – transfer).

Ordonanta 143 ii scuteste pe producatori si prosumatori de obligatia de a achizitiona certificate verzi, dar acoperirea acestei scutiri este oarecum neclara: in timp ce pare destul de clar ca se aplica numai pentru prosumatorii cu o capacitate instalata de pana la 400 kV, este mai putin clar cum se aplica producatorilor (doar pentru consumul lor intern de energie electrica sau si pentru energia electrica furnizata clientilor lor prin linie directa) . Prin urmare, o comparatie intre tipul de proiecte DBOOT si proiectele la cheie s-ar putea dovedi a fi dificila din aceasta perspectiva.

In linii mari, legislatia romaneasca privind comercializarea energiei electrice si racordarea la retea merge in directia buna in ciuda zonelor gri care inca persista si speram sa vedem instalate noi capacitati de productie (in mare parte regenerabile) mai devreme mai degraba decat mai tarziu, pentru a indeplini obiectivele Pactului Ecologic European si a stopa escaladarea preturilor in actuala criza energetica.

Autor: Cosmin Stavaru (foto), partener Bondoc & Asociatii