Urmatorul an si jumatate, pana in 2023, va fi o perioada de eforturi intense si transformari pentru companii care urmeaza sa faca tranzitia catre modele de operare responsabile si transparenta prin conformarea cu noile cerinte de raportare non-financiara - ESG (politici de mediu, sustenabilitate si guvernanta).

Companiile pot sa aleaga ce obiective ESG doresc sa integreze in cadrul strategiilor lor, iar cerintele de raportare sunt menite sa ajute la atingerea acestora. De asemenea, fondurile europene vor sprijini investitiile durabile. Astfel, exista premisele ca noile reglementari de raportare sa actioneze ca un catalizator pentru dezvoltarea pe termen lung, iar provocarile ESG sa se transforme in beneficii reale si semnificative. Pentru a avea succes, mediul de afaceri trebuie sa gestioneze cele mai importante probleme cu care ne confruntam astazi si, prin urmare, sa demonstreze modul in care creeaza valoare – pentru investitori si pentru societate – prin raportare corecta, completa si relevanta.

Limitarile cu care se confrunta piata romaneasca

Pentru majoritatea companiilor listate din Romania, raportarea non-financiara reprezinta o chestiune de conformitate, acestea neavand integrata strategia financiara cu cea non-financiara.

De asemenea, foarte putine companii considera ca aceasta este o oportunitate de a-si prezenta strategia de sustenabilitate si impactul dezvoltarii pe termen lung sau au un plan de implementare a strategiei.

Printre aspectele non-financiare incluse in procesul de gestionare a riscurilor, companiile listate mentioneaza: clima si mediul inconjurator, problemele angajatilor, guvernanta corporativa si domeniul conex al activitatilor anticoruptie, urmat de problemele sociale si cele legate de drepturile omului si securitatea cibernetica.

Concluzionand, companiile sunt mult mai bine pregatite sa abordeze problemele sociale, salariale si cele legate de drepturile omului, avand coduri de etica, politici de remunerare pentru toti angajatii, politici de audit pentru furnizori si politica anticoruptie si mita. In schimb, doar un mic procent dintre societatile listate adopta o abordare sistematica a problemelor climatice si de mediu, majoritatea neavand o strategie adecvata de mediu.

In acelasi timp, aspectele non-financiare nu sunt inca reflectate in politica de remunerare a managementului, iar daca acesti factori sunt prezenti, ei se refera in principal la problemele angajatilor si la conducerea de tip corporatist.

Raportarea non-financiara - oglinda companiei in sectorul dezvoltarii sustenabile

Actionarii si investitorii pun mare accent pe ceea ce inseamna modele sustenabile, pe termen lung. Aceste modele sunt stabilite prin rapoarte ce dezbat problemele de mediu, sociale si cele de guvernanta corporativa. Daca organizatiile nu publica rapoarte non-financiare de inalta calitate s-ar putea confrunta, in curand, cu probleme la evaluare in procesul de audit, precum si cu dificultati in gasirea surselor de finantare si de contactare a investitorilor si a clientilor.

De la sectorul financiar, piete de capital si pana la toate companiile, indiferent de sector, raportarea non-financiara va face obiectul unor reglementari si standarde strict definite. Fiecare companie va trebui sa-si defineasca si sa raporteze strategia, riscurile cheie si evolutia pe indicatorii de performanta ESG.

Care este cadrul legal actual de raportare a performantei in sustenabilitate. Ce va aduce in plus noua Directiva UE

In prezent Directiva 2014/95/UE in ceea ce priveste prezentarea de informatii non financiare si de informatii privind diversitatea de catre anumite intreprinderi si grupuri mari  (Non-Financial Reporting Directive, NFRD) transpusa (prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1938/2016 privind modificarea si completarea unor reglementari contabile si Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 3456/2018 privind modificarea si completarea unor reglementari contabile) lasa loc de flexibilitate in punerea in aplicare a prevederilor sale, deoarece nu impune utilizarea unui standard sau a unui cadru de raportare non-financiara si nici nu are cerinte detaliate de raportare, precum un minim de indicatori cheie de performanta impusi – KPI sau indicatori pe sectoare de activitate.

In consecinta, legislatia in forma actuala ofera companiilor o flexibilitate semnificativa in modul de raportare a performantei. In plus, pentru conformare, entitatile pot fie sa includa o declaratie nefinanciara in raportul anual sau pot pregati separat un raport de sustenabilitate.

In ceea ce priveste calitatea informatiilor non-financiare publicate, exista probleme atat pentru utilizatorii datelor cat si pentru cei care elaboreaza rapoartele cu informatii non-financiare. Ne referim aici, in special, la o lipsa de comparabilitate, fiabilitate si relevanta a informatiilor nefinanciare furnizate, cauzate de lipsa unui standard de raportare impus.

Noua propunere de Directiva (Directiva privind Raportarea de Sustenabilitate Corporativa - CSRD) include cerinte de audit, precum si elaborarea unui standard cu indicatori. Alte prevederi includ digitalizarea raportarii precum si raportarea analizei de materialitate. Conform consultarilor ne asteptam ca standardul sa fie aliniat la standardul GRI si alte standarde internationale de raportare, iar pentru IMM-uri sa existe o versiune simplificata. Este deosebit de importanta cuantificarea contributiei IMM-urilor deoarece acestea reprezinta peste 99% din companiile din economie si angajeaza aproximativ doua treimi din salariati.

In plus, la nivel global, elementele de informare din standardul GRI pot fi deja folosite pentru raportare in cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabila (ODD) si a tintelor specifice acestora, ultima versiune a alinierii GRI la ODD-uri fiind actualizata in septembrie 2020.

Autori: Monica Movileanu (foto stanga sus), Partener, Lider ESG, PwC Romania; Cristina Angheluta (foto dreapta), Senior Manager ESG, PwC Romania