Primul termen de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF a fost depasit, ce urmeaza?

In contextul in care Romania inregistreaza cel mai mare deficit la incasarea TVA din Uniunea Europeana (peste o treime din TVA nu se regaseste in visteria statului), raportarea fiscala in timp real devine mai urgenta ca niciodata. TVA ar trebui sa fie usor de colectat avand in vedere ca orice masura fiscala ai aplica asupra acestei taxe are efect imediat, vizibil direct asupra bugetului de stat. Cu atat mai mult cu cat in aceste zile se vorbeste despre nevoia acuta de bani pentru facilitati si programe de sustinere a afacerilor de catre guvernele de pretutindeni si, mai cu seama, despre cele oferite de Guvernul Romaniei, confruntat cu un deficit structural, ar trebui sa se dezbata si o strategie de disciplinare a pietei si de intarire a colectarii TVA.

Facturarea electronica a fost una dintre principalele masuri adoptate de Italia, pentru a-si reduce decalajul dintre TVA incasat si cel colectat. De asemenea, incepand cu 1 ianuarie 2017, operatorii italieni de TVA, care efectueaza tranzactii cu amanuntul si alte activitati similare, au putut opta pentru stocarea electronica sau transmiterea zilnica a datelor catre Agentia de Venituri prin case de marcat telematice.  

Portugalia a apelat, la randul ei, la utilizarea datelor din facturi – inclusiv facturile pe hartie, case de marcat si sisteme POS, pentru a detecta nepotrivirile si a identifica decalajul intre incasarile din TVA si TVA declarata in facturile trimise de contribuabili catre administratia fiscala. Aceasta este una dintre masurile care au contribuit la o scadere a necolectarii TVA in Portugalia de la 16% la 10%, din 2012 pana in 2016.

Belgia a introdus in 2014, in legislatia privind casele de marcat certificate, o solutie de combatere a fraudei bazata pe patru piloni: o solutie tehnica pentru securizarea datelor (prin care orice manipulare ulterioara a acestora sa fie detectabila); certificarea dispozitivelor in scopuri de securitate; inregistrarea tuturor dispozitivelor la autoritatile fiscale si un program de audit la fata locului.

In Rusia, orice bon fiscal poate fi verificat in timp real printr-o aplicatie mobila gratuita. Verificarea implica scanarea codului QR care, prin lege, trebuie sa fie afisat pe fiecare bon. Daca datele nu se potrivesc, pleaca automat o reclamatie la fiscul rusesc. Si Slovacia foloseste un sistem similar, prin care orice nepotrivire poate fi raportata administratiei fiscale.

Polonia, la cativa ani distanta, beneficiind si de unele exemple din alte tari, a supralicitat si, printr-un sistem de stimulare/sanctiune, dar si prin introducerea fisierului standard de raportare – asa numitul SAF-T, a reusit sa isi reduca decalajul de TVA cu o treime.

Desigur, administratii fiscale diferite au ales solutii diferite si modalitati diferite de implicare in relatia cu partile interesate. Cu toate acestea, pentru majoritatea tarilor, adoptarea caselor de marcat electronice sau a fisierului standard electronic de raportare (SAF-T) a constituit un pilon important in strategia de disciplinare a pietei.

Unde este Romania si cum ar trebui sa actioneze?
In Romania, administratia fiscala lucreaza de ceva vreme la implementarea si conectarea aparatelor de marcat electronice, care ar permite raportarea in timp real catre autoritatile fiscale a informatiilor privind vanzarile catre populatie. Cum primul termen de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF a fost depasit, 30 septembrie 2020 era data anuntata oficial pentru marii contribuabili, calendarul stabilit nu mai sta in picioare. Ministerul de Finante a anuntat deja intentia de suspendare a contraventiilor aplicabile pentru nerespectarea obligatiei de conectare la sistemul informatic al ANAF pentru o perioada de 3 luni.

Masura este binevenita pentru mediul de afaceri daca ne gandim la dificultatile practice legate de dezvoltarile de soft si exercitiile de testare care sa permita raportarea unor date corecte. Cele trei luni de ragaz ne ofera posibilitatea de a sugera administratiei fiscale o strategie care, asa cum vedem si la nivelul altor state, sa vizeze interpretarea corecta a datelor ce vor fi colectate in timp real de la contribuabili. De exemplu, analizele sa aiba in vedere informatiile privind TVA colectata per cote si numar de tranzactii. In acest fel, se vor putea identifica anomaliile bazate pe comparatii privind vanzarile efectuate de operatorii economici care activeaza in acelasi domeniu si au un volum comparabil de activitate, comparatii privind vanzarile efectuate de acelasi contribuabil intr-un anumit interval de timp sau corelarea datelor din raportul Z cu deconturile de TVA.

Tot de ceva vreme, administratia fiscala a anuntat intentia de a introduce si in Romania fisierul electronic standard de raportare SAF-T, una dintre masurile menite sa faciliteze autoritatii fiscale accesul, in timp real, la tranzactiile derulate de contribuabili si, implicit, sa le identifice pe cele care prezinta un risc ridicat de frauda. In acelasi timp, pe termen mediu si lung, SAF-T ar trebui sa usureze procedura de control fiscal, atat pentru ANAF, cat si pentru contribuabil.

Pe termen scurt, estimam ca tranzitia catre SAF-T va genera complexitate pentru mediul de afaceri. Firmele ar trebui sa se gandeasca de pe acum la aspectele tehnice care tin de adaptarea solutiilor de IT folosite pentru furnizarea datelor solicitate, dar si de cum le vor comunica catre ANAF. De asemenea, recomandam ca societatile sa isi revizuiasca intern modul in care isi identifica din punct de vedere fiscal tranzactiile derulate, pentru a depista eventualele erori de aplicare a tratamentului fiscal, care, evident, ar fi de dorit sa fie corectate inainte de raportare.

Oficialii Ministerului de Finante au anuntat recent si initiativa de implementare a facturii electronice cu numar unic de inregistrare, care ar trebui sa se contureze undeva la inceputul anului 2022 si care este o alta masura testata cu succes in perimetrul UE de catre autoritatile italiene.

Nevoia de digitalizare a administratiei fiscale si beneficiile automatizarii in lupta cu frauda de TVA sunt evidente. Solutiile ar putea fi identificate in randul celor deja testate de alte administratii fiscale, principalul obiectiv fiind acela de a depista in timp util anomaliile generate de eventualele nedeclarari fiscale. Dar, ca pentru orice reforma, e nevoie de timp si tact in implementarea unor masuri eficiente, asa cum am observat si in cazul altor state, in care masurile au fost clar comunicate, procedurile au fost exersate, iar intervalul de timp de proba si calendarul de implementare au fost destul de generoase. Rusiei, de pilda, i-au trebuit trei ani ca sa implementeze scanarea in timp real a bonurilor fiscale. Polonia experimenteaza si acum, la 4 ani de la introducerea raportarii – ultima structura de fisier SAF-T impusa contribuabililor de la 1 octombrie 2020 nu este scutita de provocari si dificultati in conformare.

In concluzie, reforma necesita timp si strategie, dar, mai presus de acestea, o colaborare stransa intre autoritati si mediul de afaceri, astfel incat sa permita dezvoltarea si implementarea cu succes a unor instrumente eficiente in lupta impotriva evaziunii fiscale.

Autor: Georgiana Iancu (foto), Partener, Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania, coordonator al Departamentului de Taxe Indirecte