- 45% dintre companiile respondente au utilizat pana acum varianta achizitiei de produse de la unitatile protejate in locul platii fondului de handicap catre stat
- 54% dintre companii au directionat fonduri pe baza legii sponsorizarii catre sectorul non-guvernamental in 2014
- Doar 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap din Romania sunt active pe piata muncii, in comparatie cu 45.8% din UE

Implicarea companiilor din Romania in societatea civila este inca la inceput, desi ele au la dispozitie o serie de facilitati fiscale gandite sa incurajeze acest lucru, arata studiul lansat astazi de EY Romania si Asociatia ViitorPlus, Omenia ajuta compania. Corporatiile sunt deocamdata cele mai implicate si informate in acest sens, miza acestui studiu fiind atragerea companiilor la toate nivelurile si din intreaga tara pentru a se implica activ in comunitate.

Studiul EY si Asociatia ViitorPlus se bazeaza pe un chestionar aplicat in luna martie 2015, la care au raspuns 294 de companii din intreaga tara. Analiza s-a axat pe modul in care companiile utilizeaza facilitatile fiscale pe care le au la dispozitie pentru a contribui in comunitate, precum achizitia de produse si servicii de la Unitatile Protejate si directionarea de fonduri catre sectorul ONG prin legea sponsorizarii.

In Romania, numarul persoanelor cu dizabilitati angajate este foarte mic – doar 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap cu varsta intre 18-60 ani. Prin comparatie, in Uniunea Europeana, 45.8% din persoanele cu dizabilitati sunt persoane active pe piata muncii. In plus, conform unui studiu derulat de fundatia Motivation, incidenta nescolarizarii este de sapte ori mai mare in randul persoanelor cu handicap, comparativ cu populatia generala.

“ViitorPlus – asociatia pentru dezvoltare durabila – lucreaza de cinci ani cu persoane cu dizabilitati fizice in cadrul unitatii protejate Atelierul de panza. In acesti ani, am reusit sa cunoastem care sunt nevoile acestui grup si am inteles ca principalul obstacol este numarul mic de locuri de munca pe care persoanele cu dizabilitati le pot accesa. De aceea, ne dorim sa facem cunoscut in randul companiilor faptul ca pot achizitiona bunuri si servicii de la unitatile protejate, sustinand in acelasi timp aceste unitati care ofera locuri de munca persoanelor cu dizabilitati”, a declarat Teia Gavrilescu (foto dreapta), Presedinte al Asociatiei ViitorPlus.

„In Romania, datorita adoptarii unor masuri menite sa stimuleze crearea de locuri de munca pentru persoanele cu handicap (legea 448/2006), companiile cu mai mult de 50 de angajati pot sa utilizeze suma datorata statului pentru fondul de handicap pentru achizitia de bunuri de la unitatile protejate. Minim 30% din locurile de munca pe care le creeaza aceste entitati trebuie sa fie dedicate persoanelor cu dizabilitati. De aceea consideram ca este foarte importanta cunoasterea facilitatilor fiscale prin utilizarea carora se poate sprijini activitatea tuturor celor implicati in crearea de locuri de munca si oferirea posibilitatii de calificare intr-o meserie la locul de munca pentru acesti oameni,” declara Elena Badea (foto stanga sus), Director de Marketing, EY Romania.

De ce nu achizitioneaza companiile produse de la unitatile protejate?

Doar 45% dintre respondentii la sondaj au spus ca au utilizat pana acum varianta achizitiei de produse de la unitatile protejate in locul platii fondului de handicap catre stat. Cel mai putin au utilizat aceasta facilitate companiile din industria farmaceutica, transport si servicii profesionale.

Desi spectrul de servicii si produse oferite de unitatile protejate este foarte variat, companiile respondente spun ca nu sunt suficient de informate in acest sens. 48% dintre cei care au evitat sa utilizeze aceasta facilitate fiscala spun ca nu achizitioneaza produsele si serviciile unitatilor protejate intrucat acestea nu sunt de interes pentru activitatea firmei, 12% dintre respondenti pentru ca nu au suficiente informatii despre calitatea si credibilitatea produselor sau serviciilor oferite, iar 18% pentru ca nu cunosc prevederile legii.

De cealalta parte, motivatia principala a companiilor respondente care aleg sa colaboreze cu o unitate protejata este pentru 52% facilitatea fiscala oferita prin care isi reduc costurile (utilizarea fondului de handicap), pentru 32% sustinerea persoanelor cu dizabilitati angajate in cadrul acestor unitati protejate si pentru 11% initierea unor practici de business responsabile.

In functie de tipul de produse si servicii achizitionate prin utilizarea fondului de handicap, 37% dintre companii achizitioneaza produse de birotica si papetarie, 12% achizitioneaza produse si servicii pentru IT si cate 9% achizitioneaza produse promotionale, respectiv produse textile.

Cum afla companiile despre unitatile protejate?

Companiile respondente spun ca aleg sa colaboreze cu unitatile protejate in urma recomandarilor personale pe care le primesc (38%), a verificarii statusului financiar al acestora pe website-ul Ministerului Finantelor (26%) sau pe baza unei simple verificari a website-ului unitatilor protejate (25%).

In Romania exista 706 unitati protejate acreditate in 2015, dintre care 150 in Bucuresti, 47 in Cluj, 34 in Brasov, 29 in Timis si 24 in Prahova. Judetele cu numai o singura unitate protejata sunt Gorj, Ialomita si Mehedinti. Acestea ofera o gama larga de produse si servicii: confectionare produse textile, servicii medicale, asamblare si reparare computere, servicii de curatenie, consultanta in afaceri, tiparituri, organizare de cursuri, servicii aferente agentiilor de publicitate, organizare de evenimente, vanzare si intermediere, s.a. Lista completa a unitatilor protejate poate fi descarcata accesand website-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor varstnice

Cum folosesc companiile din Romania legea sponsorizarii?

Desi 74% dintre companii mentioneaza criteriile sociale si de mediu ca fiind importante pentru ele, doar 54% dintre companiile respondente spun ca au directionat fonduri pe baza legii sponsorizarii catre sectorul non-guvernamental in 2014.

Companiile cu venituri de peste 100 de milioane de Euro sunt cele care directioneaza in cel mai mare procent fonduri catre ONG-uri pe baza legii sponsorizarii. Astfel, 75% dintre acestea utilizeaza aceasta facilitate fiscala, in timp ce mai putin de jumatate dintre companiile cu venituri de pana la 15 milioane Euro directioneaza bani catre sectorul ONG prin legea sponsorizarii.

In functie de sectorul de activitate, primele trei industrii cu cele mai multe companii care au directionat fonduri pe baza legii sponsorizarii in 2014, sunt: servicii profesionale (in proportie de 100%), petrol si gaze (88%) si IT, software si internet (80%). Domeniile catre care companiile au directionat fonduri pe baza legii sponsorizarii in 2014 sunt: educatie (26%), sanatate (22%), protectie sociala (21%), sport (15%) si doar 8% pentru arta si 6% pentru mediu.