Autor: Mihaela Matei (foto), Marketing Supervising Associate EY Romania, coordonator al studiului EY Antreprenorii Vorbesc

Se discuta din ce in ce mai des despre o “generatie pierduta”. Dupa generatia de sacrificiu, a celor care a trebuit sa traverseze cum s-au priceput tranzitia de la valorile comuniste la cele ale economiei de piata, “generatia pierduta” este cea a tinerilor care nu isi gasesc loc de munca din cauza crizei si a incertitudinilor economice din ultimii 5 ani.

Dar, de aceasta data, romanii sunt “in trend”. Sintagma asociata tinerilor romani, de “generatie pierduta”, este utilizata in rapoarte ale Organizatiei Mondiale a Muncii (OMM) si in alte studii care trateaza subiectul somajului si fortei de munca la nivel global. Rata somajului in randul tinerilor (15-24 de ani) la nivel global este estimata de OMM la 12,6% in 2013 (in studiul Global Employment Trends for Youth 2013), aproape de varful inregistrat in criza, de 12,7%, in 2009. In cifre absolute, acest procentaj inseamna 73,4 milioane de tineri, iar tendinta este de crestere. Pana in 2018, rata somajului in randul tinerilor este proiectata sa creasca pana la 12,8%, in timp ce raportul dintre somajul in randul tinerilor si cel in randul adultilor se va pastra la nivelul ultimilor ani, respectiv la 2,7. Ceea ce inseamna ca este aproape de 3 ori mai probabil pentru un tanar sa fie somer decat pentru un adult.

Cele mai afectate tari sunt, poate paradoxal pentru unii, cele cu economii dezvoltate si Uniunea Europeana, alaturate in statistici la acest capitol cu Orientul Mijlociu si Africa de Nord. In aceste regiuni, somajul in randul tinerilor a continuat sa creasca incepand cu 2008 iar, in economiile dezvoltate si Uniunea Europeana, rata a crescut chiar si cu 24,9% intre 2008-2012.

In acelasi timp, exista o discrepanta mult trambitata intre abilitatile celor care isi cauta loc de munca si cunostintele si abilitatile cerute de angajatori, cu tendinta de crestere. Dar exista si o veste buna. La nivelul Romaniei, in acelasi studiu din 2013 al OMM, se precizeaza ca aceasta discrepanta a scazut cu 3,5 puncte procentuale intre 2010-2011, de la 12%, la 8,5%, cea mai mare scadere dupa Estonia si Grecia dintre tarile analizate.

Lipsa de abilitati coexista cu o realitate contradictorie: tinerii supracalificati. In Romania, conform aceluiasi studiu, 15% dintre tinerii romani sunt “prea” educati comparativ cu cererea pietei. Iar aceasta rata este mai mare in Romania decat in Marea Britanie si Germania.

Si, tot despre educatie, rata somajului in randul tinerilor cu educatie tertiara (scoli tehnice si facultati) este foarte mare in Romania, ajungand la 29,3% in 2011, in crestere fata de 2010 si mai mult decat tripla fata de nivelul anului 2000.

Toate aceste dificultati persistente, ca si incetinirea revenirii economice la nivel global in 2012 si 2013, au condus la blazare si pesimism. Din ce in ce mai multi tineri renunta sa mai caute un loc de munca, iar multi se multumesc cu un job sub nivelul lor de calificare.

Cu siguranta, inversarea acestei tendinte a ratei somajului in randul tinerilor si readucerea optimismului tinerilor in viitorul lor profesional este un proces extrem de scump. Este nevoie de politici publice cu viziune. Dar, alternativa de a nu actiona este cel putin la fel de scumpa, cu costuri sociale si economice evidente (scaderea nivelului de economii si scaderea cererii de consum acum, cand tinerii sunt intretinuti de familie si raman sume mai mici la nivelul gospodariei pentru investitii, dar, si mai tarziu, cand, chiar daca se vor angaja, nivelul maxim de salarizare la care vor ajunge va fi sub cel al generatiei anterioare). Si chiar cu costuri politice, avand in vedere ca tinerii lipsiti de perspective au un nivel crescut al euroscepticismului.

Una dintre solutiile cele mai valoroase si, pentru unii, nu foarte evidenta pentru inversarea tendintei somajului in randul tinerilor este sustinerea dezvoltarii antreprenoriatului. Antreprenoriatul vine cu doua surse de scadere a somajului: cu cat mai multe companii sunt infiintate, cu atat mai mult va creste numarul de angajati, iar cu cat mai multi tineri vor deveni antreprenori si se vor auto-sustine, numarul somerilor va scadea. Conform raportului EIM Do SMEs create more and better jobs?, angajatii IMM-urilor (cu mai putin de 250 de angajati) reprezinta, in medie, 2/3 din numarul de angajati din tarile G20. Aceste companii creeaza joburi la o rata dubla fata de companiile foarte mari si sunt mai dispuse sa angajeze persoane aflate in somaj.

Pentru cresterea numarului de antreprenori, insa, este nevoie de finantare si mentorat, doua linii de actiune imperativa pentru a sustine activitatea antreprenorilor (conform studiului EY Avoiding a lost generation, care a chestionat 1.500 antreprenori din tarile G20, dintre care 1.000 nu implinisera 40 de ani). Finantarea fara mentorat este ineficienta, la fel ca si mentoratul fara finantare. In general, 88% dintre antreprenorii care au mentori oameni de afaceri experimentati supravietuiesc in business. Mai ales pentru antreprenorii tineri, aflati la inceput de drum, nevoia unor mecanisme de sustinere este foarte mare.

Nu in ultimul rand, este nevoie sa fie redusa birocratia, un subiect la fel de des adus in discutie cand se analizeaza sprijinirea start-up-urilor si a antreprenorilor ca si problema finantarii. Tinerii antreprenori au nevoie pentru a reusi de un mediu mai simplu si prietenos din punctul de vedere al reglementarilor si al fiscalizarii. Mai mult de 53% dintre antreprenorii chestionati de EY considera ca aceasta simplificare ar sustine in mod crucial eforturile lor antreprenoriale. Cei mai multi antreprenori tineri sunt frustrati de mediul de fiscalizare si reglementare. In prezent, acesta este in general gandit  pentru companiile mai mari.

De aceea, tinerii si antreprenorii trebuie luati in considerare impreuna atunci cand se analizeaza oportunitatea sustinerii uneia dintre aceste categorii. Astfel gandit, sprijinul devine o situatie de tip win-win pentru tineri, si pentru antreprenoriat deopotriva.