Vorbitul in public nu mai este o abilitate optionala pentru lideri, ci o componenta esentiala a conducerii moderne. Indiferent de domeniul in care activeaza, liderii trebuie sa fie capabili sa comunice clar, autentic si convingator.

Cei care evita sa vorbeasca in public pierd oportunitati valoroase de a influenta, de a inspira si de a construi o conexiune reala cu echipele lor, cu partenerii de afaceri si cu publicul larg.

Vizita recenta a delegatiei Fondului Monetar International (FMI) la Bucuresti se incheie cu rezolutii (aparent) pozitive pentru mediul de afaceri si investitori. Membrii misiunii FMI in Romania nu au cerut, contrar zvonurilor si asteptarilor pesimiste, masuri drastice, majorari de taxe sau masuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. Dimpotriva, au recomandat reinstaurarea stabilitatii si a predictibilitatii pentru a recastiga increderea partenerilor internationali si a investitorilor, dupa cum a reiterat ministrul Finantelor, Tánczos Barna.

Piata de fuziuni si achizitii din Romania a inregistrat anul trecut  239 de tranzactii anuntate, cu o valoare totala estimata de 5,9 miliarde euro, potrivit unei analize realizate de PwC Romania care a fost prezentata in cadrul Conferintei Anuale M&A. Comparativ cu anul 2023, piata de M&A a inregistrat o crestere de 12%, cele mai dinamice sectoare fiind imobiliarele, serviciile financiare si energia.

Desi obligatia companiilor de a implementa politici impotriva hartuirii morale si a hartuirii pe criteriul de sex la locul de munca vine, in teorie, cu instructiuni aparent detaliate si clare, in realitate, ea ridica probleme practice de implementare.

Menita sa asigure protejarea angajatilor de astfel de comportamente, obligatia este reglementata prin Hotararea nr. 970/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind prevenirea si combaterea hartuirii pe criteriul de sex, precum si a hartuirii morale la locul de munca („Metodologia”).

Aproape trei sferturi dintre companiile respondente la sondajul “Global Tax Controversy and Dispute Resolution Survey” realizat de PwC in 35 de tari, inclusiv Romania, au aratat ca s-au confruntat cu mai multe controale fiscale in ultimii 3-5 ani si se asteapta ca acestea sa creasca in urmatorii trei pana la cinci ani, pe fondul extinderii reglementarilor, dar si a digitalizarii autoritatilor fiscale. Mai mult, din cele peste 2.000 de controale cu care s-au confruntat companiile participante la acest studiu, aproximativ 43% s-au transformat ulterior in litigii.

Ponderea companiilor care previzioneaza o reducere a numarului de angajati in anul care urmeaza a crescut la 11% in ianuarie 2025 de la 2% in ianuarie 2024, rezulta din sondajul HR Barometru, realizat de PwC Romania.

Acum, cand absolut totul poate ajunge online in cateva secunde, brandul de angajator nu mai e doar un concept abstract, ci un element esential din ecuatia succesului unei companii.

Pentru liderii de business, multe alte subiecte sunt mult mai presante. Insa, realitatea este ca un brand de angajator puternic aduce oamenii buni in companie mai repede, ii pastreaza implicati mai mult timp si le da motivatii mai valoroase. Nu e vorba doar de marketing, ci de o strategie care valorifica eficient resurse si reduce riscurile.

• Valoarea totala a tranzactiilor estimata la 6,6 miliarde USD in 2024
• Imobiliare, ospitalitate si constructii a ramas cel mai activ sector dupa numarul de tranzactii pentru al doilea an consecutiv
• Statele Unite s-au clasat pe primul loc ca tara de origine pentru tranzactiile de intrare, continuand o tendinta de sase ani

Generatia Alfa se refera la persoanele nascute incepand cu anul 2010 si urmeaza dupa Generatia Z. Desi trasaturile acestei generatii se contureaza mai clar abia acum, intelegerea impactului pe care-l va avea nu este prematura, ci demonstreaza proactivitate.

Pentru managerii de HR, aceasta abordare ii ajuta sa se pregateasca pentru forta de munca din viitor si sa-si alinieze strategiile pe termen lung la tendintele generationale in schimbare. Prin descifrarea preferintelor Generatiei Alfa, profesionistii din HR isi demonstreaza competenta in adaptarea si consolidarea strategiilor pentru atragerea talentelor.

In termeni economici, termenul „deficite gemene” (“twin deficits”) se refera la existenta simultana a unui deficit bugetar - atunci cand cheltuielile statului depasesc veniturile - si a unui deficit al balantei comerciale, care apare atunci cand o tara importa mai mult decat exporta. Acest dezechilibru dual a fost, istoric, un semnal de alarma pentru economisti, indicand vulnerabilitati structurale cu implicatii critice pentru mediul de afaceri, pentru investitori si pentru populatie in general. Este situatia alarmanta in care se afla Romania de ceva vreme. Riscurile cu care vine acest fenomen sunt multiple, amintind doar cateva: cresterea inflatiei, cresterea dobanzilor, a riscului de tara, deprecierea monedei nationale, reducerea competitivitatii economiei in raport cu pietele externe sau chiar instabilitate sociala si politica.

Incepand cu 26 decembrie 2024, o noua lege (Legea nr. 317/2024 care modifica si completeaza OUG nr. 28/1999 si articolul 319 din Codul fiscal) stabileste ca bonurile fiscale nu mai sunt comunicate (imprimate sau inmanate in functie de formatul lor) pentru incasarile realizate cu carduri bancare, decat la solicitarea expresa a clientilor.