Vizita recenta a delegatiei Fondului Monetar International (FMI) la Bucuresti se incheie cu rezolutii (aparent) pozitive pentru mediul de afaceri si investitori. Membrii misiunii FMI in Romania nu au cerut, contrar zvonurilor si asteptarilor pesimiste, masuri drastice, majorari de taxe sau masuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. Dimpotriva, au recomandat reinstaurarea stabilitatii si a predictibilitatii pentru a recastiga increderea partenerilor internationali si a investitorilor, dupa cum a reiterat ministrul Finantelor, Tánczos Barna.

Reprezentantii Guvernului au participat la o serie de consultari cu partenerii financiari internationali ai Romaniei, avand ca obiectiv analiza celor mai recente evolutii financiare si economice ale Romaniei, cel mai probabil si pe fondul retrogradarii ratingului de tara, dintr-o perspectiva stabila, la una negativa.

In cadrul consultarilor, delegatia guvernamentala a reconfirmat angajamentul de a se incadra in deficitul de 7% din PIB in acest an si de a continua traiectoria corectiva si in anii urmatori, conform Planului fiscal agreat cu Comisia Europeana si a recomandarilor primite in cadrul Procedurii de Deficit Excesiv.

Planul bugetar-structural pe termen mediu al Romaniei aprobat de ECOFIN

Reamintim ca Romania este inscrisa in Procedura aplicabila Deficitelor Excesive (PDE) a Consiliului European inca de acum cinci ani, in conditiile depasirii, in anul 2019, a valorii de referinta a UE privind deficitul bugetar de 3% din PIB.

Incepand cu acest an, statele membre au obligatia sa-si pregateasca si planuri bugetare-structurale nationale pe termen mediu, in cadrul carora sa stabileasca directia de reformare si strategia investitionala pentru urmatorii 4 - 7 ani, cu scopul primordial de a aduce datoria publica la un nivel prudent si de a mentine deficitul public sub valoarea de referinta de 3% din PIB.

Pe 21 ianuarie 2025, Consiliul a dat unda verde planurilor bugetar-structurale pentru 21 de state membre, inclusiv Romania – careia i s-a aprobat si prelungirea perioadei de ajustare bugetara de la 5 la 7 ani. In planul inaintat Consiliului, Romania se angajeaza sa realizeze un set de reforme si investitii menite sa imbunatateasca cresterea si sustenabilitatea bugetara pana in 2031.

Elementul-surpriza este dat chiar de setul de reforme pe baza caruia Planul este dezvoltat, acesta fiind compus din mai multe angajamente, unele preluate ca atare din Planul de Redresare si Rezilienta (PNRR), altele – desi existente in PNRR – au fost propuse cu specificatii suplimentare, dar si de unele reforme noi. Printre cele mai interesante masuri pe zona fiscala notam:

• Reforma salariului minim – isi propune sa introduca din 2025 un nou sistem de stabilire a salariului minim brut, bazat pe ratele preconizate ale inflatiei si ale cresterii productivitatii previzionate de o institutie independenta.

• Reforma regimului fiscal al microintreprinderilor – completeaza actiunile din PNRR si consta in masurile de reducere treptata a domeniului de aplicare a regimului microintreprinderilor. Se preconizeaza ca, fata de sistemul actual, reforma ar putea aduce venituri bugetare importante, daca s-ar continua cu o reducere si mai drastica a pragului de eligibilitate (prin alinierea cu pragul de TVA) si actualizarea cotelor de impozitare. Reamintim ca Ordonanta-Trenulet a adus deja modificari substantiale pentru IMM-uri, reducand pragul de eligibilitate de la 500.000 euro, la 250.000 euro in 2025 si, respectiv, la 100.000 euro din 2026 pentru impozitul pe microintreprinderi. Desi in PNRR se nota ca reducerea graduala a ariei de aplicabilitate pentru regimul micro-companiilor se va finaliza pana in T4 2024, pare ca Guvernul pregateste o noua serie de masuri prin care sa majoreze cotele de impozitare si sa inaspreasca si mai mult conditiile de aplicare.

• Reforma privind revizuirea cadrului fiscal – o reforma existenta in PNRR care viza eliminarea treptata a stimulentelor fiscale, regandirea impozitului pe proprietate sau extinderea impozitarii ecologice si care va fi suplimentata cu noi masuri ce vor trebui implementate inca din acest an, pentru a se extinde in toate domeniile de impozitare. Doua zone de actiune se remarca pentru aceasta reforma, care ne pot oferi indicatii despre directia din care ne putem astepta la o noua serie de modificari legislative, si anume:

i) revizuirea stimulentelor fiscale actuale in toate domeniile de impozitare: impozit pe profit, impozit pe venit si contributii sociale, impozite pe proprietate etc. Prin urmare, in ciuda schimbarilor importante aduse de Ordonanta-Trenulet (eliminarea facilitatilor fiscale din sectoarele IT, constructii, agricultura, industria alimentara, eliminarea sau reducerea unor beneficii fiscale), nu este gresit sa ne asteptam la o noua serie de facilitati fiscale dezactivate in perioada urmatoare;

ii) operationalizarea sistemului informatic de evaluare a proprietatilor, pentru implementarea modelului automat de evaluare pentru impozitarea bunurilor imobiliare din 2026.

In plus, reforma administrarii sistemului de impozite si taxe – bazata pe actiunile PNRR privind imbunatatirea proceselor de administrare a sistemului fiscal si extinderea digitalizarii, cuprinde masuri privind introducerea unui mecanism de detectare timpurie a fraudelor TVA si a unor instrumente pentru abordarea deficitului de incasare a TVA; o mai buna monitorizare digitala a conformitatii (prin e-Factura, SAF-T, e-AMEF, e-TVA, DAC-7, CESOP etc.) sau introducerea unui mecanism de control al planificarii fiscale.

In pofida asigurarilor optimiste ale Guvernului, starea de volatilitate crescuta si insecuritate se resimte in mediul de afaceri si la nivelul investitorilor inca de la finalul anului 2024. Se pare insa ca legislativul pregateste o noua serie de reforme fiscale, fara de care deficitul bugetar asumat nu ar putea fi atins.

Guvernul roman trebuie sa prioritizeze mai multe actiuni-cheie in 2025 pentru a asigura o crestere economica durabila si stabilitate fiscala. Aceste actiuni includ:

• Valorificarea pe deplin a noului cadru de guvernanta pentru a impulsiona reformele si investitiile.
• Reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB prin adoptarea unor masuri fiscale prudente si asigurarea ca bugetul reflecta acest obiectiv.
• Imbunatatirea eficientei colectarii veniturilor pentru a atinge tintele propuse, abordand deficitul actual de aproximativ 9,7 mld lei.
• Alocarea de fonduri suplimentare pentru servicii esentiale si gestionarea cu atentie a cheltuielilor.
• Mentinerea unui nivel sustenabil al datoriei printr-o mai buna colectare a veniturilor si prioritizarea proiectelor.

Prin adoptarea acestor actiuni, guvernul roman poate lucra pentru a atinge disciplina fiscala si a promova dezvoltarea economica in fata provocarilor continue. Aceasta activitate poate produce rezultatele dorite doar printr-o colaborare si o consultare constanta cu mediul de afaceri.

Autori: Miruna Enache (foto stanga), Partener, Lider al Departamentului de Asistenta Fiscala in Tranzactii, EY Romania & Moldova, EY CESA Tax Markets Leader
Amelia Toader (foto dreapta), Senior Manager, Departamentul de Impozite Internationale, EY Romania